„Ajungeam la Constanţa şi stăteam în pavilionul reginei Elisabeta“ Patru ani de la slujba de înmormântare a Regelui Mihai I

• Regele Mihai s-a născut pe 25 octombrie 1921 și a decedat pe 5 decembrie 2017.
• Familia Regală a României a făcut, de-a lungul timpului, zeci de vizite în Dobrogea.
• Ceremoniile funerare au fost coordanate de generalul constănțean Gelaledin Nezâir. 

Pe 5 decembrie 2017 se stingea, la onorabila vârstă de 96 de ani, ultimul rege al României, Mihai I. Trei zile de doliu național au fost declarate atunci, petrecându-se o mulțime de ceremonii specifice funerariilor unui fost suveran. Peste 11 zile de la decesul Majestății Sale, pe 16 decembrie 2017, a avut loc și slujba de înmormântare la Catedrala Mănăstirea Curtea de Argeș oficiată de Patriarhul României Daniel.
 
La funerarii au participat reprezentanții mai multor familii regale și imperiale. Sicriul cu trupul neînsuflețit al Regelui Mihai a fost transportat, cu trenul regal, la Curtea de Argeș, unde a avut loc ceremonia de înmormântare a fostului suveran. Regele a fost înmormântat în Noua Catedrală Mânăstirea Curtea de Argeș, unde este înmormântată și soția sa, Regina Ana.

Protocoalele funerare au fost coordonate de generalul constănțean  Gelaledin Nezir.

Gelaledin Nezir este născut în Cernavodă. Format la Liceul Militar de Marină „Alexandra Iona Cuza“ din Constanţa, Gelu, cum îi spun apropiaţii, şi-a continuat studiile superioare în Armată, lucrând iniţial în Marina Militară şi ulterior în Ministerul de Interne. De-a lungul carierei sale, Gelaledin Nezir a fost decorat de nenumărate ori cu cele mai înalte distincţii militare. Este cetățean de onoare al orașului Cernavodă.


 

Dragostea familiei regale pentru Dobrogea

 
De-a lungul timpului Familia Regală a României a avut o relație aparte cu pământurile dobrogene. Zecile de vizite facute aici de Carol I, Ferdinand I, Carol II, Mihai, etc, sunt memorabile. Reședințele regale din Constanța și nu numai sunt o altă dovadă a simpatiei monarhilor români pentru Dobrogea.  Mai jos regăsiți câteva rânduri dintr-un interviu acordat Aureliei Lăpușan, la una din vizitele Regelui Mihai în Techirghiol.


„Mă aflu în Techirghiol şi parcă nu mai am nicio amintire. În mijlocul anilor '30 veneam cu colegii de şcoală la Carmen Sylva, pe partea cealaltă a lacului. Acesta era parcă mult mai mic, înotam în el, întrebam mereu despre nămolul miraculos. Mama mea avea o casă de vacanţă la Mamaia, dar acum nu ştiu precis ce-a mai rămas. Este ceva, ce seamănă vag, prea vag, cu amintirile mele.
 
În fiecare vară veneam o dată, de două ori la plajă. La sfârşitul anilor de şcoală ajungeam la Constanţa şi, din câte ţin minte, stăteam în pavilionul reginei Elisabeta, adică poeta Carmen Sylva. Făceam cursuri de istorie, de geografie la faţa locului. Mergeam, astfel, la Histria, la Adamclisi. În fiecare an mergeam tot în alt loc. Am traversat podul de la Cernavodă pe jos, ca să-i vedem măreţia. Nu ne săturam privindu-i silueta, dantelăria“, spunea Regele Mihai  într-un interviu acordat Aureliei Lăpușan în 1999 la Techirghiol.
 

Despre biografia suveranului
 

Regele Mihai s-a născut la 25 octombrie 1921, în Castelul Foişor de la Sinaia, ca fiu al princepelui moștenitor Carol și al principesei Elena. A fost botezat în rit ortodox după numele marelui voievod Mihai Viteazul.

După a treia renunţare la tron a tatălui său, Principele Carol, Mihai devine Rege al României. Minor fiind, este pus sub o Regență, constituită din trei membri: principele Nicolae, unchiul său, Miron Cristea, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație. Prin decesul ultimului, în Consiliul de regență a intrat ulterior George Sărățeanu.

Detronat după revenirea din exil a Regelui Carol al II-lea, la 8 iunie 1930, primeşte titlul simbolic de Mare Voievod de Alba – Iulia, urmează cursurile unei şcoli particulare stricte cu sediul la Palatul Regal.

La 6 septembrie 1940 fostul rege Carol II lasă în mâinile fiului său, Mihai I, destinele unei Românii ciuntite de provinciile istorice, Transilvania, Bucovina şi Basarabia. Pus în faţa faptului împlinit, la aproape 19 ani, Mihai depune pentru a doua oară jurământul de credinţă faţă de naţiune şi Parlament.
 
Unul dintre evenimentele marcante petrecute pe durata domniei Regelui Mihai este actul curajos de la 23 august 1944, prin care România se alătură aliaţilor tradiţionali, determinând scurtarea războiului cu şase luni şi cruţarea a zeci de mii de vieţi omeneşti, a fost opera tânărului Mihai I.

În anul 1947, după Crăciun, când a revenit de la Sinaia la București, Regelui i-a fost pus actul de abdicare în față și a fost obligat să-l semneze, sub ameninţarea cu execuţia a o mie de tineri, în cazul în care nu ar fi abdicat. Se întâmpla în data de 30 decembrie 1947, ultima zi a monarhiei în România. Comuniștii au proclamat imediat abolirea regimului monarhic și nașterea republicii populare. Regele a părăsit țara trei zile mai târziu, pe 3 ianuarie 1948. A început astfel lungul exil al Regelui Mihai.
 
După multiple încercări eșuate de întoarcere în țară, Regele Mihai reușește intre în România, doar pentru câteva zile, de Paște în anul 1992. Mai bine de un million de cetățeni l-au primit pe rege în București.  Speriați de numărul mare de simpațizanți ai regelui, autoritățile i-au interzis să se reîntoarcă în România. De abia în 1997, odată cu alegerea lui Emil Constantinescu ca președinte al României, Regele Mihai își primește înapoi cetățenia română și se stabilește în România.
 
Sursă de documentare: „Familia regală  a României și meleagurile călărășene“ de Constantin Tudor și Nicolae Țiripan

Sursă foto: ZIUA de Cosntanța

Citește și:

,,Sire, Dumnezeu să ajute Ţării, Majestăţii Tale şi mie"