90 de ani de la decesul lui Spiridon Popescu, personalitate literară și pedagogică a Tulcei

  • După absolvirea facultății, Spiridon Popescu a lucrat ca profesor la liceele din Bârlad (1894 – 1895), Curtea de Argeș (1895 – 1897), Vaslui (1897 – 1899), Tulcea (1899 – 1904)
  • Spiru Haret i-a apreciat calitățile de dascăl și din acest motiv, l-a promovat în anul 1912 ca inspector general al învățământului primar
  • Textele sale au fost semnate și cu pseudonimele N. Dumbravă, S.P. Rogojeanu, Tofan și N. Tofan
 
De origine gălățean și de profesie prozator, Spiridon Popescu s-a născut la data de 13 august 1864, în familia lui Dumitrașcu Popescu și a Saftei (născută Tofan), în satul Rogojeni.
 
A fost seminarist la Galați și la Socola (Iași), bacalaureat în litere și științe la 26 de ani, student la secția fizico-matematici a Universității din Iași și elev al Școlii Normale Superioare.
 
După absolvirea facultății, Spiridon Popescu a lucrat ca profesor la liceele din Bârlad (1894 – 1895), Curtea de Argeș (1895 – 1897), Vaslui (1897 – 1899), Tulcea (1899 – 1904).
 
A predat și la Liceul „Mihai Viteazul” timp de 12 ani (1904 - 1916) , ulterior fiind numit director.
 
A contribuit la alcătuirea de manuale de aritmetică și de citire.
 
Spiru Haret i-a apreciat calitățile de dascăl și din acest motiv, l-a promovat în anul 1912 ca inspector general al învățământului primar.
 
Spiridon Popescu a fost director și al unui liceu din Tulcea.
 
A colaborat cu proză și articole privind viața de la țară și de popularizare a științei la: „Lupta”, „Evenimentul literar”, „Albina”, „Avântul”, „Comoara tinerimii”, „Votul universal”, „Viața românească”, „Flacăra”, „Educația”, „Adevărul literar și artistic” etc.

 
Textele sale au fost semnate și cu pseudonimele N. Dumbravă, S.P. Rogojeanu, Tofan și N. Tofan.
 

El a intrat în Societatea Scriitorilor Români în anul 1912.
 
Primele lui proze au fost scrise la Tulcea și publicate la Galați, în ziarul „Avântul din Galați”.
 
Spiridon Popescu este autorul volumelor:
  • „Considerațiuni psihologice din viața țăranului român” (Iași, 1893);
  • „Contribuții la munca pentru ridicarea poporului”;
  • „Din povestirile unui vânător de lupi” (București, 1905);
  • „Moș Gheorghe la expoziție” (București, 1907);
  • „Rătăcirea din Stoborăni” (București, editura „Viața Românească”, 1909);
  • „Zori de iulie” (București, 1912).
 
Spiridon Popescu a decedat în anul 1933, pe 8 mai.
 
Citește și:
Ștefan Dumitrescu împlinește 73 de ani. Despre viața poetului vâlcean, petrecută și la Tulcea

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Lumea poeziilor Spiridon Popescu - Doamne, dacă-mi eşti prieten

08 Jun 2014 2875