Alexandru Ciurcu, jurnalistul care a inventat motorul cu reacţie

Astăzi se împlinesc 97 de ani de la moartea celui care a inventat motorul cu reacţie. Alexandru N. Ciurcu a fost un inventator şi publicist român de mare valoare.
 
Alexandru N. Ciurcu s-a născut pe 29 ianuarie 1854 la Şercaia, Comitatul Făgăraş, astăzi judeţul Braşov, şi a murit la 22 ianuarie 1922. În ceea ce priveşte studiile, a urmat ciclul primar în satul natal, iar liceul la Braşov. A fost student al Universităţii din Viena, unde a făcut studii de drept, între anii 1873 şi 1876. În acelaşi timp, viitorul inventator a urmat şi câteva cursuri tehnice.
 
Se întoarce în ţară după ce îşi definitivează studiile şi se stabileşte la Bucureşti, unde, datorită faptului că l-a cunoscut pe Mihai Eminescu, începe să iubească meseria de publicist şi jurnalist, pe care o îmbrăţişează cu succes. A fost influenţat şi de marele Ion Luca Caragiale, care i-a fost alături o bună perioadă şi l-a introdus în tainele publicistice.
 
Alexandru N. Ciurcu a întemeiat împreună cu Emile Galli ziarul în limba franceză „L'Orient”, care devine în timp publicaţia ce a reprezentat ţara, cunoscutul „L'Independence Roumanie”. Aici, viitorul inventator făcea propagandă în favoarea României în cercurile străine de cititori. Ciurcu a mai fondat şi publicaţiile „Le Bourse”, „Anuarul României”, „Le Bossu”, „Cimpoiul”.
 
Între 1877 şi 1878, Alexandru Ciurcu a fost corespondent din mijlocul Războiului de Independenţă. Aici leagă o strânsă prietenie cu ziaristul francez Just Buisson, care era corespondentul de la Bucureşti al unei agenţii de presă franceze şi cu care concepe proiectul unui original motor cu reacţie.
 
În 1885, Alexandru N. Ciurcu a fost expulzat din România de guvernul pe care îl conducea I. C. Brătianu, din pricina faptului că în articolele sale critica consecvent guvernul liberal din acea perioadă şi milita în favoarea emancipării politice şi naţionale a românilor.
 
Astfel, se stabileşte la Paris, unde primeşte sprijinul ziaristului Just Buisson, cu care a proiectat primul motor cu reacţie. Fiind extrem de legaţi spiritual, cei doi ziarişti împărtăşeau şi o pasiune comună pentru tehnică, iar în acest sens au studiat împreună „propulsia aeronavelor mai uşoare decât aerul (dirijabile)”, dar şi motoarele de rachetă. 
 
În anul 1881, în cadrul unei expoziţii aviatice unde a fost prezentat un aerostat propulsat cu ajutorul unui motor electric, cei doi prieteni, Alexandru Ciurcu şi Just Buisson, au propus ca în locul motorului electric să se utilizeze un motor cu reacţie. Obţin chiar şi primul brevet în Franţa prin care se prevede pentru prima oară ideea „zborului cu reacţie”.
 
Cinci ani mai târziu, cei doi inventatori au experimentat motorul lor pentru prima dată în mod public, prin montarea pe o barcă şi navigând pe Sena contra curentului. Acest moment a rămas în istorie ca fiind prima dată când o ambarcaţiune a fost propulsată de un motor cu reacţie.
 
Alexandru N. Ciurcu şi Just Boisson şi-au brevetat invenţia pentru ambarcaţiunea cu reacţie şi motorul cu reacţie în Franţa, apoi în Germania, Regatul Unit, Belgia, Italia şi S.U.A.
 
Deoarece au vrut să perfecţioneze primul motor construit, au încercat să construiască un al doilea, mai puternic, dar operaţiunea a fost un eşec deoarece prototipul a explodat şi l-a omorât pe Just Boisson. Alexandru N. Ciurcu a scăpat înotând până la mal, însă a fost acuzat de ucidere din culpă.
 
După acest eveniment nefericit, inventatorul Ciurcu a fost încurajat să îşi continue experimentele, însă a fost depăşit de situaţie şi de vremuri, astfel că, după câteva încercări, cercetările sale se opresc. În anul 1889, a organizat, la Paris, primul pavilion românesc, în cadrul unei expoziţii universale.
 
Un an mai târziu, se întoarce la Bucureşti, unde  îşi reia vechea profesie, devenind director al ziarului „Timpul”. A renunţat definitiv la activitatea din domeniul tehnicii şi şi-a canalizat toată energia către scris, lucrând pentru diferite ziare. Alexandru Ciurcu a mai deţinut şi funcţia de preşedinte al Sindicatului Ziariştilor.