Alexandru Claudian, filosoful a cărui existență a început la Cernavodă

 
Alexandru Claudian a venit pe lume la Cernavodă, județul Constanța, la data de 8 aprilie 1898.
 
Filosof și sociolog, activitatea sa a fost una prodigioasă, mai ales în domeniul sociologiei cunoașterii și sociologiei culturii.
 
El s-a născut în familia lui Floru Claudian, inginer topograf și mai târziu general în Armata Română și a Eufimiei (născută Cernătescu) care se trăgea dintr-o familie de boieri participanți la Revoluția de la 1848.
 
Copilăria lui Alexandru Claudian a fost marcată de un moment trist și sumbru, rămânând orfan de mamă la doar nouă ani.
 
Studiile pre-universitare le-a făcut în mai multe colțuri ale țării. A călătorit mult cu tatăl său, care era atașat al Institutului Geografic al Armatei. Astfel, Alexandru Claudian a învățat la Craiova, Caracal (în cele două orașe el a făcut clasele primare și primii doi ani de liceu), Buzău, Vaslui și București, acolo unde a obținut diploma de bacalaureat.
 
A revenit în regiunea Moldova și s-a înscris la Școala Militară de la Botoșani. Ulterior, a fost admis la Facultatea de Litere și Filosofie din București, luându-și licența în anul 1922, cu mențiunea „magna cum laude”.
 
Claudian a devenit apoi profesor. În perioada 1923 – 1929, a predat la mai multe licee din capitală, anume: „Mihai Viteazu”, „Spiru Haret”, „Gheorghe Lazăr” și „Mihai Eminescu”. A fost profesor de filosofie și limba franceză. De asemenea, în acei ani și-a făcut și debutul publicistic, semnând alături de nume ca Ștefan Zeletin, Mircea Eliade, Vasile Voiculescu, sau Ion Pilat în „Pasul Vremii”, „Curentul nou” și „Șantier”. Unele texte au fost semnate cu pseudonimul Anton Costin.
 
În anul 1928, Dimitrie Gusti i-a încredințat un seminar de istoria doctrinelor. A renunțat la acesta în favoarea școlii sociologice ieșene, în cadrul căreia avea să-și dezvolte teoriile asupra problemelor de sociologie generală și de sociologia culturii.
 
După un an, Alexandru Claudian a fost numit profesor la Liceul Militar și asistent suplinitor la seminarul de filosofie antică predat la Facultatea de Litere și Filosofie.
 
Timp de trei ani (1934-1937), Claudian a fost titularul catedrei de istoria filosofiei vechi și medievale. În anul 1937, el a plecat să studieze la Paris, ca bursier.
 
A revenit în țară în 1940, primind titlul de conferențiar și ocupându-se de catedra de filosofie și logică. În această perioadă, sunt publicate lucrările: „Cercetări filozofice şi sociologice”, „Colectivismul în filozofia lui Platon”, „Cunoaştere şi suflet”.
 
Alexandru Claudian a murit la vârsta de 64 de ani, în data de 16 octombrie 1962, fiind răpus de o boală necruțătoare.
 
În patrimoniul Bibliotecii Universităţii „Ovidius” se află Fondul Claudian, din care fac parte: 23 caiete manuscris cu versuri originale semnate ca Anton Costin şi traduceri din mari scriitori şi poeţi francezi şi germani: Verlaine, R. Bellau, Heredia, Th. Gautier, Alphonse de Lamartine, Jean Bertand, Clement Marot, Voltaire, Le Conte de Lisle, Joachim du Bellay, Andre Chenier, E. Rostand, La Fontaine, Ducis, V. Hugo, A. Sully Prudhomme, N. Lenau, Ch. Baudelaire, J.W. Goethe, H. Heine etc., pagini dactilografiate cu toate traducerile şi poeziile din caietele manuscris; 2.550 de pagini manuscris cu notiţe ale cursurilor de istoria doctrinelor, de filozofie antică, de sociologie şi etică, de istoria filozofiei vechi şi medievale şi de psihologia copilului normal şi patologic; 250 de pagini cu însemnări şi versuri; 22 de pagini cu acte personale şi paşaportul; 21 de scrisori către Al. Claudian expediate de către Zoe Solomonescu (soţia sa) şi 19 scrisori personale.
 
Citește și:

#citeșteDobrogeaAlexandru Claudian, filosoful pornit din Dobrogea, către lume

Alexandru Claudian (1898-1962)