Cercul Militar din Constanţa va intra în reabilitare. Ministerul Apărării Naţionale vrea să-l reconstruiască după documente de epocă (document)

Ministerul Apărării Naţionale, prin Unitatea Militară 02542 Focşani, a depus la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa memoriul de prezentare a proiectului „Consolidare, reparaţii capitale şi restaurare Cercul Militar din cazarma 2500 Constanţa“, situat pe strada Traian nr. 29.

Potrivit memoriului de prezentare, „imobilul este amplasat în incinta cazărmii 2500, nominalizare conform planului cadastral cu suprafaţa de 1.588 mp, conform înscrisurilor din Extrasul de Carte Funciară pentru informare nr. 225083 din 28.03.2016, conform măsurătorilor 1.503 mp“.
 
Terenul este situat in intravilan, fiind în proprietatea Statului Român, în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, conform înscrisurilor din Extrasul de Carte Funciară pentru informare nr. 22508 din 128.03.2016. Clădirea este monument istoric de arhitectură de importanţă naţională.
 
Se solicită consolidare, reparaţii capitale şi restaurare a Pavilionului A Cercul Militar din cazarma 2500 Constanţa. Intervenţiile propuse prin prezentul proiect constau în consolidare, reparaţii capitale şi restaurare şi punerea în valoare a situaţiei existente a Pavilionului A Cercul Militar din Cazarma 2500 Constanţa, fără abordarea unor inserţii moderne la nivelul faţadelor.
 
Intervenţia se bazează pe respectarea volumetriei existente, pe consolidarea structurii de rezistenţă şi restaurarea construcţiei Pavilionului A Cercul Militar, a componentelor artistice, precum şi pe refacerea finisajelor interioare şi exterioare, reabilitarea, restaurarea, înlocuirea tâmplăriei interioare şi exterioare din lemn de răşinoase cu tâmplării duble din lemn masiv conform modelului original.
 
De asemenea, pentru cromatica finală a faţadelor, se vor utiliza tonuri de culoare cât mai apropiate de culorile iniţiale (identificate conform studiului de parament). Ţinând cont că se vor efectua Iucrări de consolidare atât la terenul de fundare, cât şi la clădire, precum şi lucrări de reabilitare termică, de refuncţionalizare, dar şi intervenţii majore la toate instalaţiile existente de încălzire, apă, canal, electrice, şi având în vedere starea avansată de uzură, toate finisajele interioare vor fi refăcute în cea mai mare parte.
 
Pardoselile vor fi din parchet, cărămidă de epocă, gresie, iar cele din marmura se vor revizui şi se vor completa, după caz. Pereţii şi tavanele se vor tencui în zonele degradate sau unde s-au făcut intervenţii la structură şi instalaţii. Acestea se vor vopsi cu vopsitorii lavabile, în colori deschise. Tâmplăria exterioară se va reabilita/restaura cu tâmplărie nouă din lemn stratificat de culoare maro închis, cu geam termopan. Tâmplăria interioară se va reabilita/restaura şi se va menţine în proporţie de 80%. Accesul de onoare, scara exterioară în două rampe tip evantai, se va reconstitui după documente de epocă. Accesul principal se realizează pe scara existentă, ce respectă normativele în vigoare de evacuare în caz de incendiu. În exterior se va reface trotuarul din jurul construcţiei, trotuar din dale de beton.
 
„Construcţia sus-menţionată este propusă pentru consolidare, reparaţii capitale şi restaurare şi punerea în valoare, argumentând prin două aspecte importante: funcţional, prin păstrarea utilităţii, a memoriei şi a identităţii culturale; şi tehnic, întrucât structura de rezistenţă a clădirii prezintă degradări majore, pereţii portanţi din zidărie de cărămidă, stâlpişori şi centuri, prezintă fisuri cauzate, cel mai probabil, de tasările diferenţiate ale terenului de fundare. Acoperişul tip şarpantă al construcţiei prezintă elemente degradate, ruginite. Învelitorile au fost, pe parcursul timpului, reparate, fără să existe însă străpungeri ale acestora. Finisajele, atât cele interioare, cât şi cele exterioare, sunt degradate (tencuieli, zugrăveli), pardoseli, tâmplărie, din cauza uzurii apărute în timp. În concluzie, construcţia propusă pentru consolidare, reparaţii capitale şi restaurare şi punere în valoare nu satisface niciuna dintre exigenţele normativelor în vigoare, fiind într-o stare avansată de degradare structurală, din cauza vechimii acesteia şi lipsei lucrărilor de întreţinere“, se arată în justificarea proiectului depus la APM Constanţa.
 
În secţiunea „Documente“ puteţi consulta memoriul proiectului, depus la APM Constanţa.