Ziua Dobrogei

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Tomisul şi-a salvat amintirea şi istoria, în ruinile sale şi monedele vechi găsite pe urmă“ (galerie foto)


Preocupat, deopotrivă, de geografia și arhitectura Constanței, publicistul Ioan Adam a reușit cu a sa monografie „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații“ să ne ofere și o adevărată lecție de istorie antică, într-un capitol intitulat chiar „Timpul istoriei”, din care oferim câteva fragmente.

„Dacă lăsăm legendele şi intrăm în timpul isto­riei, - când faptele oamenilor se înseamnă cu urme şt amintiri, - vedem că naşterea Tomisului este normală, ca şi a tuturor oraşelor pontice din vremea aceea. Golfurile cele mai ospitaliere ale Mărei Negre, au atras încă din vechime, întâi pe navigatorii Fenicieni şi mai târziu pe Greci, momindu-i cu bogăţiile eftine, ale ţinuturilor barbare şi mănoase dinprejur.
Cei dintăi locuitori ai Tomisului, cari s-aleg din negura legendelor, pentru ca să se însemne în cadrul de lumină al istoriei, a fost o colonie grecească din Milet, care a statornicit aici la noi o şchele de comerţ, cam prin secolul VII înainte de Cristos.

În adevăr, Grecii primitivi, fie din Helada, fie de pe coastele Asiei, in cutreerarea apelor cu navigaţiunea şi negoţul lor, întemeiau porturi pe la subsuorile mărilor, acolo unde vedeau că le-ar aduce câştig. Tomisul a fost cel mai norocos aşezat, căci curând a putut ajunge la o înflorire de pizmuit.

Cu barbarii din prejurul uscatului, coloniile acestea greceşti, intrau lesne în. legături de interese şi plătind şi o dare oarecare şefilor mai puternici, îşi asigurau liniştea şi prosperitatea. În privinţa acestei supuneri nominale, toate porturile pontice, urmau soarta provinciei în care cădeau; Cu venirea unei stăpâniri nouă, oraşele acestea se supuniau şi ele la o nouă ascultare Tomisul a trecut şi el pe sub aceleaşi dominaţiuni ca şi Scytia minor, - cum se numia pe-atunci Dobrogea noastră de azi. Cu chipul acesta, Tomisul a fost pe rând sub atârnarea Scytilor, Geţilor, Macedonenilor şi Romanilor.

 
DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Despre toate aceste întâmplări nu ne-a rămas mai nimica scris, aşa încât multe din ştiri sunt deducţiuni istorice şi îndrumări descoperite cu ajutorul archiologiei şi mai ales al numismaticei. În privinţa aceasta am putea spune că Tomisul şi-a salvat amintirea şi istoria, în ruinile sale şi monedele vechi găsite pe urmă. (…)

În răstimpul acesta au încercat unii din împăraţii romani mai vrednici, ca să reînvieze prosperitatea de altă dată a oraşelor din Scytia. Aşa, Constantin cel mare (325-337) a rezidit din temelie Tomisul cel devastat, schimbându-i însă numele în Constanţiana, în onoarea surorei lui Constanţa. Tot atunci a refăcut el şi cetatea de lângă trofeul lui Traian, numind'o Civitas Tropaeensium, în locul vechiului ei nume de: Tropaeum Traiani. (…)

Ultima devastare a Constanţei, au făcut'o Bulgarii prin secolul al X-lea, când s'a întunecat pentru multă vreme steaua ei. De bătrânul Tomis nici nu se mai pomenea, acum, când însăşi Constanţa nu mai era decât o ruină”.


#citeştemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“
#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam
 

Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

 
Citeşte şi:
 
#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Mulțimea câinilor slobozi îți aduc aminte de Constantinopol“

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Galerie foto a Constanței de acum 111 ani. Orașul văzut dintr-o călătorie cu trăsura

#citeşteDobrogea „Constanţa e menită să îndepliniască un rol mare în viaţa tânărului nostru Stat“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea De la măreția Tomisului la sătucul necunoscut şi sărac Kiustenge. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Ceea ce ați găsit voi în Dobrogea n-o să mai apuce nici copil de copilul vostru“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Geamiile, o curiozitate a Constanţei. „Pe străinii veniţi de pe aiurea îi opreşte în loc solemnitatea acestor rugăciuni“ (galerie foto)

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#citeșteDobrogea O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi

22 Oct 2019 492

#citeşteDobrogea O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii

21 Oct 2019 705

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (II) (galerie foto)

16 Oct 2019 784

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Acum un secol, oraşul Ovidiu era satul Canara - „loc de unde se scoate piatra“

12 Oct 2019 1860

#citeşteDobrogea Valentin Ciorbea - istoricul născut ardelean, devenit dobrogean prin vocaţie

12 Oct 2019 909

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Descoperirea Monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian

11 Oct 2019 676

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Descrierea orașului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol

10 Oct 2019 536

#citeșteDobrogea Primari ai Medgidiei după Primul Război Mondial (I)

09 Oct 2019 807

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Dilema tumulului de la Adamclisi. Mormântul bravilor soldați, căzuți în războiul dacic, sau al unui ofițer superior roman?

09 Oct 2019 587

#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) Columna de la Roma şi Monumentul de la Adamclisi, „isvorâte din aceeaşi concepţie“

08 Oct 2019 556

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Curiozități de-acum un secol despre Monumentul de la Adamclisi

07 Oct 2019 1057

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Pe drumul lui Adam-clisi, prin Medgidia unui alt secol

04 Oct 2019 641

#citeșteDobrogea 159 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Cernavodă-Constanța, pe care le-o datorăm englezilor

04 Oct 2019 672

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească” (1908) O legendă a Tekir-Ghiolului, povestită acum 100 de ani (galerie foto)

03 Oct 2019 589

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) „La Tekir-Ghiol vine lumea pentru toate boalele“ (galerie foto)

02 Oct 2019 1202