Cu prilejul Zilei Naționale a Republicii ArmeniaEveniment omagial cu lansare de carte semnată de prof. Arșaluis Sarhisian Gurău

  • Pe 21 septembrie acest an s-au împlinit 31 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Armenia
  • Uniunea Armenilor din România - sucursala Constanța a organizat vineri 23 septembrie, ora 18.00 Hotel Forum Continental, un eveniment editorial dedicat Zilei Naționale a Republicii Armenia
  • Manifestarea a fost prilejuită de lansarea volumului „Amintiri din «Epoca  de aur»", o carte autobiografică scrisă de prof. Arșaluis Sarhisian Gurău, apărută la Editura ARARAT.
Cea mai veche mărturie a prezenței armenilor pe pământ românesc o constituie un epigraf din anul 967, pe o piatră de mormânt din Cetatea Albă.
Încă de la jumătatea secolului I î.d.H. Armenia devenea, chiar dacă pentru o scurtă durată un imperiu regional cu o cultură bogată, de orientare elenistică și care se întindea de la Marea Neagră la Marea Caspică și de la Caucazul Mare la Marea Mediterană. Se întâmpla în timpul domniei lui Tigranes cel Mare ce se intitula "rege al regilor" profitând de o slăbire temporară a Regatului Parților pe care îl înfrânge

În anul 301 d.Hr., Armenia a devenit primul stat care a adoptat creștinismul ca religia sa de stat, cu doisprezece ani înainte de acordarea toleranței creștinilor Imperiului Roman de către Galerius, și 30-40 de ani înainte de botezul împăratului Constantin.

În 1813 și 1828, Armenia a fost temporar încorporată în Imperiul Rus. După scurta sa existență ca o republică independentă după Revoluția rusă, Armenia a fost anexată de către URSS.
Între 1922 și 1936 ea a existat ca Republica Sovietică Socialistă Federală Transcaucaziană (împreună cu Georgia și Azerbaidjan), și din 1936 până în 1991 ca RSS Armeană.

În ultimii ani ai Imperiului Otoman (1915-1922), un număr mare de armeni din Anatolia au murit în Genocidul armean. Mulți au fost forțați să își părăsească casele și să pornească într-un "marș al morții" prin deșerturile Siriei fără hrană, fiind escortați de soldați turci care au "închis ochii" la atacul diverselor triburi muntene din regiune. Alții au fost omorâți în propriile case sau înecați în Eufrat și Marea Neagră. Guvernul turc refuză și astăzi să recunoască clasificarea acelor masacre drept genocid cu toate că însuși termenul de genocid a fost introdus de polonezul de origine ebraică Raphael Lemkin plecând de la masacrele comise împotriva Asirienilor și Armenilor în prima jumătate a secolului XX.

Armenia a fost antrenată într-un conflict prelungit cu Azerbaidjanul pentru regiunea Nagorno-Karabah, o regiune cu populație majoritar armeană și aparținând teritoriului Armeniei Mari pe care Stalin a transformat-o într-o enclavă și a anexat-o Azerbaidjanului sovietic în speranța că va obține sprijinul Turciei Kemaliste și al populației islamice în construirea socialismului în lume.
Conflictul militar dintre Armenia și Azerbaidjan a început în 1988, iar luptele au luat amploare după ce ambele țări și-au declarat independența de Uniunea Sovietică în 1991. Până în mai 1994, când a intrat în vigoare un armistițiu, forțele armene au ocupat nu doar Nagorno-Karabah, ci și o centură de securitate formată din teritoriile înconjurătoare ale Azerbaidjanului propriu-zis.

Odată cu venirea la puterea Uniunii Sovietice a lui Mihail Gorbachev, Armenia a declanșat o masivă mișcare națională de recuperare a regiunii Nagorno-Karabah. Această mișscare a devenit o organizație populară democratică numită Mișcarea Națională Armeană (MNA).

In 1990 MNA a câștigat majoritatea în Parlamentul Armean și astfel pe 23 august 1990 s-a declarant Suveraniatea Statului Armean iar pe 21 septembrie 1991 Independența mult râvnită a Republicii Armene. În octombrie Levon Ter-Petrossian a fost ales primul Președinte al Armeniei.



Uniunea Armenilor din România - sucursala Constanța a organizat vineri 23 septembrie, ora 18.00 (la Hotel Forum Continental, sala Ovidiu), un eveniment editorial dedicat Zilei Naționale a Republicii Armenia


Dr. Liviu Merdinian, președinte al Uniunii Armenilor din România - sucursala Constanța a deschis evenimentul

Aniversăm această zi din păcate pe o situație de criză atât internă cât și general în lume, criză creată de războiul din Ucraina și nu numai…
Înainte de toate se cuvine să cinstim memoria celor câteva sute de soldați armeni căzuți recent, în perioada 13-15 septembrie, în războiul declanșat de forțele azere de-a lungul graniței de est a Armeniei.

S-a ținut un moment de reculegere pentru cei uciși în conflictul care se tot perpetuează la granița Republicii Armene

Apoi evenimentul a decurs cu câteva momente poetice și musicale susținute în limbile armeană și română de Luiza Terzian, Alisa Avachian și copiii Natalia Diradurian și Alexandru Diradurian. Publicul a fost încântat de vocea Cristinei Odabasean Grecu.



Cartea a fost prezentată de prof. Laura Văceanu, ing. Dumitru Nicolae, prof. Cornelia Grozavu.
S-au citit fragmente din ea și s-a subliniat caracterul realist dar totuși jucăuș în ironii, al scriitoarei constănțence de origine armeană, profesor al Liceului Carol I.

Evenimentul s-a încheiat bineînțeles cu sesiunea de autografe din partea autoarei dar și cu promisiunea dânsei ca acest al nouălea volum publicat nu va fi nicidecum ultimul.



sursă: 
wikipedia.org

Citește și:

Ziua Națională a Republicii Armenia, marcată la Constanța (GALERIE FOTO)
 

 


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Ziua Națională a Republicii Armenia, marcată la Constanța (GALERIE FOTO)

21 Sep 2022 690

Interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa de Sergey Minasyan, ambasadorul Republicii Armenia în România „Comunitatea armeană este şi o punte de legătură între ţările noastre“

02 Oct 2019 2321