Descoperite în necropola culturii Hamangia de lângă Cernavodă Gânditorul alături de perechea sa, binecunoscutele statuete, pot fi admirate la Muzeul Național de Istorie a României

Gânditorul alături de perechea sa, binecunoscutele statuete neolitice, descoperite în necropola culturii Hamangia de lângă Cernavodă, jud. Constanţa, pot fi admirate în expoziția TezaurIstoric de la Muzeul Național de Istorie a României.

Capodopere ale artei preistorice, piesele au fost descoperite în anul 1956, în cursul cercetărilor conduse de către profesorul Dumitru #Berciu în necropola culturii Hamangia de lângă #Cernavodă, jud. Constanţa, primul mare cimitir neolitic identificat în România., informează Muzeul Național de Istorie a României. 

Artefactele sunt realizate din lut ars și au înălțimea de 11,5 cm.

Citește și: Istoria Dobrogei - populație - popoareCultura Hamangia din epoca neoliticului mijlociu (galerie foto)

Reprezentări antropomorfe de excepție, acestea reflectă existenţa a două personaje esenţiale, ce foarte probabil materializează credinţa existenţei a două principii, masculin şi feminin., transmit reprezentanții Muzeului. 

Pe site-ul muzeului: http://www.capodopere2019.ro/ganditorul-i-femeie-ezand-ro puteți afla informații detaliate despre cele două artefacte excepționale din colecția muzeului.

Replici ale statuetelor pot fi achiziționate de la magazinul MNIR.


Scurt istoric al cercetărilor culturii Hamangia 

Cercetările au fost începute de academicianul Vasile Pârvan, întemeietorul şcolii româneşti de româneşti, care a descoperit în 1925, în satul Hamangia (azi com. Baia/sud jud. TL), material ceramic, pe care l-a datat în epoca bronzului, . (Numele corect este „Hamamgia”, de la turcescul hamam/„baie”.) În 1928, însă, Ioan Andrieşescu (1888-1944), fondatorul Muzeului Naţional de Antichităţi (ulterior Institutul de Arheologie „V. Pârvan”), a susţinut o datare mai veche decât epoca bronzului, adică din epoca pietrei.
 
După al Doilea Război Mondial, cercetarea preistoriei Dobrogei a devenit sistematică prin organizarea de şantiere arheologice. Astfel, prof. univ. Dumitru Berciu (1907-1998) a început săpături în 1952 la Baia-Goloviţa, Ceamurlia de Jos şi, împreună cu Sebastian Morintz, în necropola de la Cernavoda (după o mare surpătură de pământ), Doina Galbenu în 1962 la Hârşova, în acelaşi an Eugen Comşa (1923-2008/I.A. „V. P”) la Techirghiol, Elena Lăzurcă în 1980 la Baia, Puiu Haşotti (n. 1953/Muzeul de istorie şi arheologie Constanţa) în 1986 la Medgidia-”Cocoaşă” şi Târguşor şi în 1987 la Medgidia-Satu Nou.
În stânga Dunării, la Grădiştea-Coşlogeni (jud. Călăraşi), a întreprins cercetări E. Comşa în 1982.
 
În nord-estul Bulgariei, la Durankulak, în anii 80 au fost efectuate cercetări de către T. Dimov, H. Todorova şi I. Vaisov.
Prin înălţimea sa de 12 m, tell-ul de la Hârşova este o excepţie pe teritoriul României, unde înălţimea obişnuită este de 3-4 m. Aici au fost documentate culturile Boian, Hamangia, Gumelniţa (7 m) şi Cernavoda I. Din 1993, aici a început un program de colaborare româno-francez, ale cărui rezultate sunt reflectate în expoziţia din 1997 de la Paris şi un website trilingv al Ministerului Culturii din Franţa (culture.fr/culture/arcanat/harsova/fr.)
 
În august 2006, cercetătorul Sorin Colesniuc de la Muzeul „Callatis” din Mangalia a organizat o expoziţie cu piesele descoperite în zona Dobrogea I, unde se realizaseră mai multe descărcări de sarcină arheologică: fragmente ceramice, idoli, unelte de piatră şi bordeie.