#DobrogeaAcademică Precizare a Secției de Arte, Arhitectură şi Audiovizual privind patrimoniul Constantin Brâncuși

  • Brâncuși a părăsit România la 28 de ani, continuând s-o iubească, dar prețuind în egală măsură Franța, țara sa adopție.
  • Prin testamentul său din data de 12 aprilie 1956 donează statului francez tot ceea ce va conține atelierul său din Impasse Ronsin nr.11, la data încetării sale din viață, cu obligația asumată de către statul francez de a-l reconstitui.
 
Începând cu anul 2016, pe 19 februarie, se sărbătorește Ziua Brâncuși, amintind de data nașterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876, la inițiativa scriitorului Laurian Stănchescu, președintele Fundației Ideea Contemporană,
 
Ca urmare a unor informații apărute în spațiul public, Secția de Arte, Arhitectură şi Audiovizual din cadrul Academiei Române dorește să clarifice, printr-un comunicat adresat mass-media, „afirmația potrivit căreia Brâncuși ar fi donat statului român atelierul său cu tot conținutul, donație ce ar fi fost refuzată de către Academia Română”.
 
„Nu există niciun document scris și nicio declarație care să ateste dorința sau intenția lui Brâncuși de a dona atelierul său statului român”
 
Vă prezentăm în continuare precizarea Secției de Arte, Arhitectură şi Audiovizual privind patrimoniul Constantin Brâncuși:
 

„Procesul verbal al ședinței Secțiunii de Știința Limbii, Literatură și Artă a Academiei Române  din 7 martie 1951, invocat de către cei ce susțin, fără nici o bază documentară, existența unei oferte de donație, consemnează, de fapt, desfășurarea unei ședințe obișnuite, care începe cu prezentarea raportului de activitate pe luna precedentă și continuă cu o discuție între membrii secției despre opera lui Paciurea și Brâncuși, privite în cadrul distincției care se făcea în epocă între realism și formalism. Opiniile participanților sunt uneori doar subiective, alteori conjuncturale și oportuniste.
 
În acest context, se fac referiri și la oportunitatea prezenței unor lucrări ale celor doi sculptori în Muzeul de artă bucureștean. Precizăm că numai cu două luni înainte, în decembrie 1950, se deschisese în fostul Palat Regal Galeria națională de artă, unde figurau două opere de tinerețe ale lui Brâncuși, Portretul pictorului Dărăscu și Somnul, ambele provenind din fostul Muzeu Simu. Noul muzeu deschis la Palat nu avea, de altfel, în patrimoniul său, la acea dată, alte sculpturi de Brâncuși. Procesul verbal menționat nu conține niciun fel de referire, nici explicită, nici interpretabilă, la o posibilă donație oferită de sculptorul român stabilit la Paris din 1904. Cercetarea sistematică și competentă a arhivei Brâncuși aflată la Muzeul de artă modernă din Paris a relevat că nu există niciun document scris și nicio declarație care să ateste dorința sau intenția lui Brâncuși de a dona atelierul său statului român. Din cele de mai sus reiese cu claritate că acest proces verbal nu poate constitui un argument pentru a afirma existența unui ipotetic refuz al unei ipotetice donații.
 
Deși a părăsit România la vârsta de 28 de ani, Brâncuși a continuat să-și iubească țara. Dar a iubit și a prețuit în egală măsură Franța, țara sa adopție, căreia a decis să-i lase prin testament atelierul său din Impasse Ronsin, beneficiind de susținerea prietenilor și admiratorilor săi artiști, scriitori și istorici de artă.
 
Jean Cassou, istoric de artă cu o poziție importantă în Muzeul de artă modernă de la Paris, după ce achiziționează, încă din 1946, trei lucrări direct de la Brâncuși, își arată disponibilitatea de a reconstitui în cadrul muzeului atelierul conceput de artist ca operă de artă totală, în eventualitatea unei donații. Și unele muzee americane care posedau deja sculpturi de Brâncuși se arată interesate de a reface atelierul în cuprinsul lor. Astfel încât Brâncuși nu se afla în situația ingrată de a fi nevoit să găsească un adăpost pentru sculpturile sale și de a oferta opera sa statului român, a cărui ideologie și politică culturală în acel moment erau departe de a se afla în consens cu convingerile sale.
 


În 1950 Brâncuși solicită cetățenia franceză pe care o primește în 15 mai 1952. Prin testamentul său din data de 12 aprilie 1956 donează statului francez  tot ceea ce va conține atelierul său din Impasse Ronsin nr.11, la data încetării sale din viață, cu obligația asumată de către statul francez de a-l reconstitui, de preferință, în spațiile Muzeului de artă modernă din Paris. În 30 martie 1962, Andre Malraux, ministrul culturii, inaugurează o primă reconstituire a atelierului lui Brâncuși”.
 
În anul 1957 Brâncuși îl cheamă pe arhiepiscopul Teofil, preot la biserica ortodoxă, se spovedește şi se împărtășește, apoi îi mărturisește că moare „cu inima tristă pentru că nu mă pot întoarce în țara mea”.

 

La 16 martie 1957 Constantin Brâncuși se stinge din viață la ora 2 dimineața, iar la 19 martie este înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris.
 

#DobrogeaAcademică, proiect ce conectează comunitatea dobrogeană la nucleul intelectualității românești

 
Proiectul #DobrogeaAcademică, asumat de cotidianul ZIUA de Constanța, are ca obiectiv conectarea comunității dobrogene la cel mai înalt for al intelectualității românești - Academia Română.
 
Gândit ca un demers editorial bivalent, la care contribuie cele mai importante instituții de educație şi cultură constănțene, prin #DobrogeaAcademică se dorește, pe de o parte, readucerea în atenția comunității a relației Dobrogei cu Academia Română, din toate timpurile - începând cu Constantin I. Brătescu, iar pe de altă parte - un deziderat mai vechi -, pornește de la convingerea că vor exista academicieni care vor accepta invitația de a conferenția despre cel mai vechi pământ românesc atestat documentar.
 
Prin intermediul acestui proiect, ZIUA de Constanța îşi propune ca dobrogenii să cunoască activitatea acestui nucleu al intelectualității românești, prin promovarea preocupărilor actuale ale Academiei Române.
 
Citește și:

#DobrogeaAcademică: Academicianul Nicolae Noica a inițiat dezbaterea „De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?“
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

#DobrogeaAcademică Gravuri vechi de 400 de ani, expuse la Biblioteca Academiei Române

05 May 2021 1575

#DobrogeaAcademică Unitatea limbii române în ținutul transdunărean, evidențiată într-un volum de referință

30 Apr 2021 2467

#DobrogeaAcademică Achiziții de excepție pentru Biblioteca Academiei Române

22 Apr 2021 1435

#DobrogeaAcademică Ioan Caproşu (+ 9 aprilie 2021), medievist de faimă, membru de onoare al Academiei Române. In Memoriam

12 Apr 2021 2097

#Dobrogea Academică Biblioteca Academiei Române dedică Mănăstirii Voroneț o expoziție-retrospectivă a celor peste 500 de ani de istorie și cultură

06 Apr 2021 2125

#Dobrogea Academică Simpozionul „Pagini de istorie“. Jandarmeria Română la 171 de ani, la Biblioteca Academiei Române

02 Apr 2021 875

#DobrogeaAcademică Biblioteca Academiei Române găzduiește lansarea celei mai ample antologii de autor din istoria literaturii române

01 Apr 2021 1934

#DobrogeaAcademică 155 de ani de la înființarea Academiei Române. Cine sunt personalitățile Dobrogei din panteonul celui mai înalt for

30 Mar 2021 1284

#DobrogeaAcademică Omagiu editorial adus academicianului Solomon Marcus

19 Mar 2021 2450

#DobrogeaAcademică Vernisaj la Biblioteca Academiei Române, al pictoriței Miruna Budișteanu

12 Mar 2021 2527

#DobrogeaAcademică Academicianul Nicolae Noica a inițiat dezbaterea „De ce uităm? Ce am făcut cu clădirile degradate?“

04 Mar 2021 2377

#DobrogeaAcademică Concursul online de Lingvistică, prima etapă de selecție pentru lotul României la Olimpiada Internațională

27 Feb 2021 1164

#DobrogeaAcademică In Memoriam academicianul dobrogean Marian-Traian Gomoiu

26 Feb 2021 2771

#Dobrogea Academică In Memoriam academicianul și inventatorul Theodor V. Ionescu, fondatorul fizicii plasmei

08 Feb 2021 897

#Dobrogea Academică La Biblioteca Academiei Române, expoziție foto-documentară itinerantă dedicată lui Anghel Saligny

15 Jan 2021 2418