In memoriam Constantin Scarlat, exploratorul Mării Negre

 

• Se împlinesc 17 ani de la decesul celui care și-a dedicat viața cercetării subacvatice
• Pasionat cercetător al adâncurilor, Constantin Scarlat a adus o importantă contribuție la explorarea interdisciplinară a platformei continentale a Mării Negre, de numele său fiind legate importante descoperiri
   
• El a întocmit prima hartă a reliefului submarin și a resurselor platoului continental al Mării Negre
   

 
Născut în localitatea Costișa, județul Neamț, pe 21 mai 1935, Constantin Scarlat și-a arătat atracția față de mare prin activitatea de cercetător subacvatic și de căpitan-comandor în Marina Militară Română.
 
El a urmat clasele IX-XII la liceele „Petru Rareș” din Piatra Neamț și „Roman Vodă” din municipiul Roman.
 
În orașul de la malul mării a venit în 1953, pe vremea când era student la Institutul de Marină din Constanța.
 
Constantin Scarlat obișnuia să înoate într-o zonă de lângă lacul Siutghiol, numită de pescari „Șîlîcuri”, datorită multiplelor insule submarine. Lacul era traversat înot de la „Cișmea” până la vechea „Casă vapor” (fost centru de pregătire marinărească din Mamaia) și apoi în mare spre sud.
 
În perioada practicii marinărești efectuată la bordul navei școală „Mircea”, comandorul Milu Nicolae l-a pedepsit disciplinar, din cauza numeroaselor scufundări, un lucru aflat la ordinea zilei pentru Constantin Scarlat.
 
În 1957, după absolvire, Scarlat a fost repartizat pe monitorul „Alexandru Lahovary”, apoi pe „Mihail Kogălniceanu”.
 
Era un nume cunoscut la bordul navelor „Mărărșești”, „Mărăști” și „Alexandru Lahovary” pentru pasiunea lui de a se scufunda la mari adâncimi, îndeosebi în timpul lui liber.
 
După finalizarea cursului și a examenului de comandant de navă în 1965, apoi al celui de hidrometeorologie în 1971, s-a dedicat în întregime cercetărilor subacvatice.
 
Pasionat cercetător al adâncurilor, Constantin Scarlat a adus o importantă contribuție la explorarea interdisciplinară a platformei continentale a Mării Negre, de numele său fiind legate importante descoperiri.
 
El a inițiat scufundarea autonomă cu aparat autonom de respirat sub apă, a pus bazele primei unități de scafandri din Marina Militară în anul 1967 și a unui sector de cercetare în acest domeniu, în anul 1969. Tot el a întocmit prima hartă a reliefului submarin și a resurselor platoului continental al Mării Negre.
 
Între anii 1977-1979, Constantin Scarlat a fost ofițer secund pe nava de cercetări și intervenție cu scafandri de mare adâncime „Emil Racoviță”, iar după 1980 a lucrat ca specialist scafandru la bordul navelor românești de pescuit oceanic din Oceanul Atlantic.
 
La Muzeul Național al Marinei Române are merite incontestabile privind amenajarea unui sector de cercetări subacvatice. Aici, a reconstituit cu certe dovezi de istorie antică țărmul nevăzut al Mării Negre. Tomis, Callatis sau Histria sunt câteva dintre vestigiile mediului submarin.
 
Constantin Scarlat a recuperat mii de obiecte de sub apă într-o muncă de pionierat. Cercetările sale din adâncuri au relevat căile navigabile de acces în Dobrogea antică.
 
Constantin Scarlat a fost și lector la Institutul de Marină din Constanța, unde a instruit și pregătit numeroase generații de scafandri.
 
Bogata sa activitate pedagogică și științifică s-a materializat într-un număr mare de studii și articole, în numeroase cărți. Dintre volumele publicate, amintim de: „Geografia submarină” (1980), „Portul antic submers Callatis” (1973), „Căi navigabile antice în Dobrogea” (1976), „Țărmul nevăzut al Mării Negre” (1982), „Acvanauții – temerarii adâncurilor” (1984), „Călătorie în adâncuri” (1989) etc.
 
Constantin Scarlat a murit la 70 de ani, în Constanța, pe 23 martie 2006.
 

Citește și:

#citeșteDobrogea In memoriam Constantin Scarlat, deschizător de drumuri în cunoașterea lumii subacvatice

Constantin Scarlat (1935-2006)