În opinia reprezentanților Administrației Fondului Cultural Național E momentul să se vorbească mai mult de Constanța culturală decât de... plajă (galerie foto)

Săptămâna aceasta, la invitația lui Dan Cojocaru, șef serviciu Centrul Cultural „Teodor T. Burada”, s-au aflat la Constanța reprezentanți ai Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), instituție publică autonomă aflată în subordinea Ministerului Culturii, care finanțează proiecte ce susțin creația contemporană românească și valorizarea patrimoniului, ce contribuie la buna înțelegere a fenomenelor artistice, precum și la accesul cât mai larg al publicului la cultură.
 
Echipa formată din conf. univ. dr. Roxana Trestioreanu, președinte al Consiliului AFCN, arh. Raluca Munteanu, membru în Consiliu, Irina Cios, director AFCN, și Carmen Constantin, coordonator compartiment management proiecte, a oferit celor aproximativ 15 operatori culturali (inclusiv din județul Ialomița) prezenți în spațiul de conferințe al Centrului de excelență în turism și servicii Tomis detalii importante legate de sesiunea de finanțare ce se va lansa mâine, 1 septembrie 2018, destinată proiectelor culturale ce vor fi organizate în 2019, dar și programelor multianuale ce se vor derula între ianuarie 2019 și 15 noiembrie 2020.

Imaginația aplicantului trebuie să fie una debordantă, și nu oportunistă

După o prezentare detaliată a structurii organizatorice a instituției pe care o reprezintă, Irina Cios a insistat cu privire la creativitatea în abordarea ariilor tematice. „Această întâlnire nu are rostul unei consultări decât în sens general, întrucât, pentru a oferi mai mult timp în redactarea proiectelor consiliul s-a întâlnit la începutul lunii iunie și a definit în avans prioritățile, ariile, bugetul alocat pe fiecare arie și ele au fost afișate începând din 10 iunie pe pagina de internet.
 
AFCN are două tipuri de finanțări: pentru proiecte culturale, care utilizează fondurile acumulate în fondul cultural național, fond care se constituie pe baza unor contribuții care se acumulează, la care se adaugă un fond trans anual, care se reportează de la un an la altul. Legea pe baza căreia finanțează este Ordonanța 51/1998, cu actualizările ulterioare.
O altă categorie de finanțări este aceea care vizează proiectele editoriale, pe o altă lege, pentru susținerea culturii scrise.
 
Guvernul României, prin Ministerul Culturii, are obligația să facă alocări în fiecare an pentru susținerea culturii scrise. Deci noi, la începutul anului, avem banii din fond și ni se alocă o sumă pentru proiecte editoriale. Din păcate, de la an la an suma s-a diminuat. Anul trecut spuneam că este cel mai mic buget de până acum. Din păcate, anul acesta am spus același lucru. Situația de autoritate la Ministerului Culturii cu schimbarea atât de frecventă a miniștrilor nu e de natură să ne ajute în niciun fel. De aceea, în măsura în care sunteți interesați de proiecte editoriale ar fi interesant să existe un răspuns și din partea dvs. către Ministerul Culturii“.
 
Această sesiune de finanțare are prevăzute 12 arii tematice, care conțin mai multe domenii, suma prevăzută fiind de 20 milioane lei, defalcată astfel: 17 milioane lei pentru proiecte culturale care urmează a se desfășura în perioada ianuarie - 15 noiembrie 2019, și 3 milioane lei pentru proiecte multianuale, ce urmează a se desfășura în perioada ianuarie 2019 - 15 noiembrie 2020. De reținut că sumei câștigate prin proiect, solicitantul trebuie să-i adauge un anumit procent drept contribuție proprie.
 
În ceea ce privește ariile tematice, directorul AFCN a insistat pe nevoia de creativitate. „Gândiți-vă de fiecare dată că sub aceste etichete puteți face orice propunere care să fie justificată că se înscrie acolo. Nu mediul contează. Evaluați și în funcție de bugetele alocate și în funcție de frecvența de aplicare pe sesiunile anterioare, dar nu trebuie să fie o chestie oportunistă, ci să se integreze organic în tema solicitată“.
 
O entitate nu poate depune mai mult de trei proiecte la o sesiune și un proiect nu poate fi înscris la două arii. De asemenea, de la lansarea sesiunii și până la semnarea contractului durează cam trei luni.
Cât despre sesiuni, cea din septembrie oferă posibilitatea de dezvoltare a proiectului pentru întregul an, iar sesiunea lansată la 1 martie nu lasă decât șase luni pentru realizarea proiectului. Pe 2 mai se lansează sesiunea de proiecte editoriale.

O prioritate - atragerea unui nou segment de public

Conf. univ. dr. Roxana Trestioreanu a subliniat faptul că foarte mare importanță în cazul conceperii unui proiect este claritatea lui. „De fiecare dată când începi să scrii trebuie să ai în minte că cel care citește nu știe nimic despre tine și trebuie să-i argumentezi foarte clar lucrul care trebuie să se întâmple și mai ales cui servește acest proiect. Contează foarte mult să faci vizibil acest „Cui servește“. De preferat ar fi inițierea unei scheme în care sunt prevăzute punctele care trebuie atinse, apoi printr-o descriere clară a pașilor care urmează a fi realizați, vizibilitatea acestor pași, prin care atragi un public pe care nu l-ai avut până atunci. De altfel, atragerea unui public nou este una dintre prioritățile care apare în toate ariile de finanțare.

Cu cât pașii sunt mai bine definiți, cu atât evaluatorul realizează că respectivului îi este foarte clar ceea ce vrea să ofere publicului“.

Carmen Constantin a adus în discuție vulnerabilitățile în redactarea unui proiect cultural. „Rugămintea mea este ca întotdeauna să citiți cu atenție Ghidul solicitantului care în afara prezentării aplicației în toți pașii ei aduce și condițiile de concurs cu toate schimbările de la o sesiune la cealaltă (...) Nu presupuneți absolut nimic. Tot ce doriți ca evaluatorul să știe scrieți, exact în zonele unde sunt cerute informațiile respective“.

„Constanța, în context național, este undeva după București, Cluj, Timișoara și Iași...“

La finalul întâlnirii, i-am solicitat directorului AFCN o concluzie: „Mă bucur foarte tare că am avut interlocutori și sper că a fost interesantă informația furnizată. Am observat și de la alte întâlniri că sunt lucruri pe care nu le vezi neapărat din primul moment din documentele care există pe site și sperăm că a fost benefică atragerea atenției cu privire la unele informații care se găsesc. Așteptăm mai multe proiecte de la Constanța. Totuși vorbim de un oraș mare, important, cu multe instituții culturale, cu multe instituții care au fost renovate și care pot oricând să reintre în circuitul publicului și e nevoie de propuneri, de proiecte, nu contează că ele vin de la instituții publice sau instituții private, organizații neguvernamentale.
 
Indiferent de unde vin proiectele, este un lucru benefic pentru ambele tabere. Este important ca instituțiile publice să înceapă să gândească în termeni de proiecte și să-și facă o strategie, să gândească pornind de la repertoriu până la formarea specialiștilor și să știe de unde să-și găsească finanțările, cum să combine resursele pe care le au cu altele la care pot avea acces. Adică cum să-și pună în valoare atuurile. Dacă tot au acest avantaj că au salariile plătite, trebuie să încerce să facă și mai bine.

Lumea spune Constanța - mare - plajă... Cred că e momentul să se spună Constanța - oraș cultural!“

De asemenea, am întrebat-o pe Carmen Constantin cam unde se situează Constanța, în plan național, din punctul de vedere al accesării de fonduri AFCN? „Constanța, în context național, este undeva după București, Cluj, Timișoara și Iași... Dar este în creștere față de anii trecuți, în care nu numai că nu existau proiecte finanțate, dar nici măcar nu erau proiecte înscrise în concurs. Și atunci, din an în an, s-a constatat o creștere a numărului de proiecte depuse și atunci au apărut și cele câștigătoare și derulate în Constanța, fapt ce ne bucură. Proiectele din județul Constanța au venit din zona patrimoniului cultural material, cum au fost proiectele derulate de Muzeul de istorie națională, au venit din zona teatrului și a educației prin cultura derulate de Asociația culturală Georgiana Rusu. Sunt și câteva proiecte care nu au obținut finanțare, dar probabil că dacă s-au cerut grilele și rapoartele de evaluare proiectele vor fi rescrise pentru a atinge standardele solicitate de AFCN. Dincolo de povestea pe care o propun toate aceste proiecte trebuie să corespundă priorităților din ariile de interes vizate.
 
Atât municipiul, cât și județul au un potențial patrimonial formidabil care poate fi pus în valoare prin proiecte. Zona și istoria noastră merită mult mai multă aplecare și atenție, nu numai pentru noi, dar și pentru cei care ne vor urma“.