info-sud-est.ro Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie „Patrimoniul modern nu a fost integrat concepției urbanistice generale sau strategiei turistice“

Emanuel Plopeanu, decanul Facultății de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius“ din Constanța
 
ISE: Cum apreciați starea actuală a patrimoniului cultural și istoric al municipiului Constanța?
 
Emanuel Plopeanu: Patrimoniul cultural al municipiului și județului Constanța este format din două părți: moștenirea greacă (predominantă), romană și bizantină și, desigur, moștenirea celor șapte decenii, care acoperă a doua parte a secolului XIX până la Al Doilea Război Mondial. Patrimoniul modern a beneficiat de mult mai puțină atenție decât cel antic și nici acesta din urmă nu este pe deplin valorizat, mă refer aici cel puțin la monumentele de un real cultural și turistic. Cu alte cuvinte s-a ajuns în situația paradoxală în care ambele trec printr-o etapă negativă în ceea ce privește eforturile de conservare. Mai ales patrimoniul modern nu a fost integrat, până acum, concepției urbanistice generale sau strategiei turistice și, evident, a fost puțin –sau deloc-susținut în vederea refacerii. Desigur că există excepții, recente, dar situația de ansamblu este departe de a fi (și nu ar trebui să fie) mulțumitoare pentru constănțeni.
 
ISE: Cât de important este, în viziunea dumneavoastră, patrimoniul istoric și cultural pentru o comunitate?
 
Emanuel Plopeanu: Răspunsul la această întrebare este mai mult decât evident. Mai ales în cazul Constanței, unde discutăm despre o societate multiculturală, tolerantă, cu etnii și religii diverse. Pentru fiecare dintre acestea dar și pentru întreaga societate locală, construcțiile religioase și civile transmit povestea întemerii și evoluției în condițiile în care alte surse de reconstituire ale trecutului sunt deficitare dacă nu absente total, cel puțin pentru Constanța. La fel de evident, patrimoniul cultural este, oriunde în lume, principala atracție turistică, pentru oameni din diferite colțuri ale lumii și cu formare diversă.
 
Nu au existat inițiative legate de protecția patrimoniului, venind din partea autorităților locale, care să solicite competențele academice ale Facultății de Istorie și Științe Politice
 
ISE: Două clădiri simbol ale Constanței (Cazinoul și Palatul Regal din Mamaia), trei lăcașe de cult emblematice pentru trecutul comunității (Sinagoga așkenază, Geamia Hunkiar și Biserica Greacă), cetăți antice (Capidava, Histria, Adamclisi), Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Edificiul Roman cu Mozaic, Mormântul Hypogeu și alte monumente de importanță națională se află într-o stare avansată de degradare. Din calitatea dumneavoastră de șef al FISP, cum comentați această scurtă și tristă statistică? Cum și de ce credeți că s-a ajuns în această situație?
 
Emanuel Plopeanu: Din lipsa resursei umane competente (după cum se știe a existat o lungă perioadă de timp în care accesul în instituțiile muzeale era imposibil, ducând la o subdimensionare care există și astăzi) dar și dintr-o lipsă de interes din partea autorităților și societății, în ansamblu, pentru refacerea acestui patrimoniu. Formula “proiectelor” a fost considerată salvatoare, la modul exclusiv, dar nici aceasta nu a produs rezultate similare cu alte orașe din România. Oricum, acest tip de soluție nu poate fi, mă repet, exclusivă, fără implicarea autorităților și a tuturor celor interesați.

Citeşte continuare interviului pe info-sud-est.ro
Autor: Andreea PAVEL