Invitaţie la o expoziţie aparte „Litoralul turistic în perioada interbelică, în documente şi imagini“, la Biblioteca Judeţeană „I.N. Roman“ (galerie foto)

Până pe 7 iunie, în holul central al Bibliotecii Judeţene „I.N. Roman”, specialiştii din domeniu, dar şi publicul larg pot vizita o inedită expoziţie, cu tema „Litoralul turistic în perioada interbelică, în documente şi imagini”, ce îşi propune să scoată în evidenţă valoarea patrimoniului arhivistic constănţean şi să ofere celor interesaţi imaginea litoralului românesc din perioada interbelică.
 
Sunt expuse documente şi cărţi poştale ilustrate din fondurile şi colecţiile arhivistice aflate în patrimoniul Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, alături de vederi, fotografii de epocă, pagini din ziarele vremii şi lucrări deţinute de Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa.
 
Evenimentul este organizat de Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Ioan N. Roman” Constanţa şi Asociaţia Arhiviştilor şi Prietenilor Arhivelor „Ovidius” Constanţa.
 
La inaugurare, dr. Corina Apostoleanu, directorul bibliotecii judeţene constănţene, afirma că evenimentul se circumscrie seriei de manifestări dedicate Zilei Constanţei. „Tema aceasta ne-a preocupat, în egală măsură, şi pe noi, şi pe colegii de la Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale, deoarece este una de impact la public. Vorbim, totodată, şi de o complementaritate a patrimoniului, a surselor de documentare, în unele ţări cele două instituţii - biblioteca şi arhivele - existând în cadrul aceluiaşi sediu comun.
 
Revenind la expoziţie, este interesant de văzut ce se întâmpla aici, la Constanţa, în perioada în care se apropia vara şi oamenii se pregăteau să vină în vilegiatură. Documentele expuse de ambele instituţii fac parte din patrimoniul acestora. Bibliograf Angela Anca Dobre a selectat din volumele de bază ale Bibliotecii judeţene, dar şi piese care aparţin colecţiilor speciale , cum ar fi cărţile poştale, şi pe care le puteţi viziona în vitrinele dispuse orizontal. Sunt, de asemenea, şi câteva periodice, cum ar fi «Revista Băilor», una dintre publicaţiile reprezentative pentru litoralul românesc interbelic, şi revista «Marea Noastră»”, a mai precizat gazda evenimentului.
 

Trei mari teme sunt ilustrate prin fotocopii şi imagini de arhivă

 
Pentru Nicoleta Grigore, noul şef al Serviciului Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, este o premieră din noua sa postură: „Prin demersul nostru, ne propunem să promovăm şi să evidenţiem valoarea patrimoniului arhivistic constănţean, prin cele aproximativ 120 de documente şi imagini pe care le deţinem în cadrul instituţiei. În realizarea expoziţiei s-au implicat mai mulţi colegi, cărora ţin să le mulţumesc, dar un rol aparte în identificarea documentelor l-a avut domnul Constantin Cheramidoglu”.
 
Partea de panouri verticale ilustrează trei mari teme, după cum avea să declare dr. Cheramidoglu: „Documentele au fost selectate din fondurile de arhivă provenind de la Primăria Constanţa, Primăria Carmen Sylva, Primăria Mangalia şi Techirghiol, localităţi implicate direct în turismul estival. Se alătură documente din presa vremii şi din colecţiile de zeci de fotografii pe care le avem în arhive. Au fost alese documente pentru a putea acoperi trei domenii: documente care se referă la propaganda turistică, pentru că litoralul românesc avea nevoie efectiv de o propagandă, mai ales după Primul Război Mondial când era cunoscut faptul că harta Europei se reaşezase, iar lumea era dornică să ajungă pe litoral, cu precădere turiştii polonezi şi din Cehoslovacia, interesaţi de ceea ce ar fi putut să găsească aici - tarife, amenajări, oferta balneară.
 
Şi atunci exista o corespondenţă pe acest domeniu. Sunt consuli români care se implică efectiv în propaganda turistică, sunt intelectuali constănţeni care formează un comitet balnear şi care au scos nişte ghiduri ale Constanţei, traduse apoi în limba franceză, limba germană. În a doua parte ne referim la ceea ce a făcut autoritatea locală pentru dezvoltarea bazei turistice de pe litoralul Mării Negre. Avem schema unui cazinou ce urma să se construiască la Mamaia în 1939, dar care nu s-a concretizat. Era o activitate industrială, am zice noi astăzi, care nu era încă reglementată. Şi vedem eforturile făcute de cei implicaţi în acest domeniu pentru a pune lucrurile la rostul lor.
 
Şi cea de-a treia şi poate cea mai bine documentată este cea referitoare la vizitatorii Constanţei, unde descoperim turişti de diferite genuri, elevi, studenţi, de la diferite universităţi, intelectuali din ţări străine. Cum ar fi, spre exemplu, un grup de profesori francezi care au venit la Liceul «Mircea» la un moment dat. Medici, ingineri, agenţii de voiaj care solicitau date primăriilor. Toată această activitate legată de turismul estival este documentată prin fotocopiile documentelor pe care le avem în arhivă şi care au făcut de-a lungul timpului obiectul unor teze de doctorat şi al unor lucrări serioase. Şi am condimentat, aş zice, cu fotografiile şi cărţile poştale din acea vreme”.
 
În încheiere, istoricul Valentin Ciorbea a ţinut să remarce că este o perioadă foarte interesantă pentru turismul litoral perioada interbelică, ale cărei începuturi datează chiar din 1879, iar efortul celor două instituţii este apreciabil şi merită atenţia constănţenilor, fie că sunt sau nu pasionaţi de istoria locului din care îşi trag rădăcinile.