Istoria românilor Povestea lui Samoilă Mârza, unicul fotograf al Unirii din 1918

Unul dintre cele mai importante evenimente din istorie României, Unirea Transilvaniei cu România la 1 Decembrie 1918, a fost imortalizat de un singur fotograf, Samoilă Mârza din satul Galtiu, județul Alba. Acesta s-a născut la 18 septembrie 1886. Pasiunea pentru fotografie a dobândit-o din tinerețe, când, între 1909-1911 și-a făcut ucenicia alături de fotograful sibian Iainek. Participant la primul Război mondial, Samoilă Mârza a ajuns pe frontul din Italia, făcând parte din serviciul topografic și fotografic al armatei austro-ungare. În timpul războiului a luptat și a fotografiat aspecte de pe front. 
După terminarea războiului, pe drumul de întoarcere spre casă, se oprește la Viena, unde a fost constituit Consiliul Național Român Militar. Aici realizează fotografii în curtea unei cazărmi, unde a avut loc sfințirea primului drapelul al Consiliului, în prezența lui Iuliu Maniu, a ofițerilor și soldaților. Samoilă Mârza a ajuns acasă cu patru zile înainte de 1 decembrie. A participat la organizarea delegaţiei din satul Galtiu, imortalizând, o parte din consăteniii săi, pregătiți pentru participarea la adunarea de la Alba Iulia.
A sosit la Alba Iulia împreună cu sătenii în jurul orei 11, pe o vreme mohorâtă, cărând aparatul cu burduf, trepiedul și clișeele de sticlă pe bicicletă. Deoarece nu a avut permis de intrare (credențional), Mârza nu a fost admis să intre în sala unirii. Fusese angajat un fotograf german, Bach, care însă nu s-a prezentat. Samoilă Mârza a reuşit să surprindă cinci imagini, înfăţişând trei scene cu mulţimea de pe Platoul Romanilor şi două cu tribuna principală, de unde au vorbit episcopul Iuliu Hosu şi dr. A.Vlad. Aceste fotografii sunt singurele care înfăţişează aspecte de la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, care a consfinţit Unirea Transilvaniei cu România. Numărul redus de fotografii de la acest măreţ eveniment a fost motivat de Samoilă Mârza de timpul nefavorabil şi mai ales de aparatura foarte grea.
În continuare și-a dedicat cariera fotografiei. A mai imortalizat vizita regelui Ferdinand I din anul 1919 de la Alba Iulia, Abrud şi Câmpeni, încoronarea regelui Ferdinand I şi pe regina Maria la 22 octombrie 1922, serbările comemorative din 1924 de la împlinirea a 100 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, serbările Unirii din 1929 de la Alba Iulia cu prilejul împlinirii a 10 ani de la unirea Transilvaniei cu România, etc
La începutul anului 1919, a întocmit un album intitulat „Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri”, din care, un exemplar a fost depus de delegaţia română la Conferinţa de pace de la Versailles, iar alte exemplare au fost trimise unor personalităţi ale vremii, printre care, regelui Ferdinand I, Nicolae Iorga, Iuliu Maniu, Iuliu Hosu, generalului Berthelot. Regele Ferdinand I, pe lângă felicitările adresate, l-a acceptat printre furnizorii curţii regale, iar generalul Berthelot i-a trimis un permis de călătorie gratuită pe căile ferate franceze. În 1924, în urma unei audiențe la primul ministru Ion C. Brătianu, a reușit să obțină fonduri pentru continuarea pictării Catedralei Ortodoxe din Alba Iulia, începută de către pictorul Costin Petrescu și abandonată după încoronarea din 1922. În 1929, cu prilejul sărbătoririi a 10 ani de la Marea Unire, Samoilă Mârza a fost decorat de către oficialități.
O parte din fotografiile sale, inclusiv aparatul, au fost cumpărate de Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia. Cu banii primiți de la muzeu, și-a achiziționat un aparat performant, cu care dorea să realizeze mai multe fotografii cu ocazia semicentenarului Unirii. Nu a mai apucat deoarece a decedat la 19 decembrie 1967, fiind înmormântat în cimitirul Maieri din Alba Iulia

Articop preluat de pe www.istorie-pe-scurt.ro