Muzee la un click distanță. Poveștile tezaurului istoric

Institutul Național al Patrimoniului dedică în această perioadă în care nu putem să vizităm muzee, dar putem naviga pe internet, o pagină index prin intermediul căreia ajungem să facem tururi virtuale prin câteva muzee din țară.
Județul Constanța este reprezentat de turul virtual al Muzeului Național de Istorie și Arheologie Constanța, Muzeul Cetății Histria și al Marii Moschei Carol I.
 
#MuzeuVirtual
De asemenea, pe imensul Facebook, tastând #MuzeeVirtuale aveți acces la unele dintre cele mai interesante exponate pe care muzeele dobrogene le găzduiesc și despre care și-ar dori să se știe.
Este și cazul Muzeului de Istorie și Arheologie din Tulcea, componentă principală a Institutului de Cercetări Eco-Muzeale ”Gavrilă Simion”, care în a doua zi de Crăciun a propus spre lectură informații legate de Mormântul cu tezaur de la Agighiol, secol IV î. Hr, din cadrul expoziției permanente „Tezaurul Istoric".
 
 
În nord-estul Dobrogei, în apropierea braţului sudic al Dunării înaintea vărsării sale în Marea Neagră, pe teritoriul comunei Agighiol, din judeţul Tulcea, în locul numit Movila lui Uţă, în anul 1931 căutătorii de comori au descoperit un adevărat tezaur, recuperat mai apoi de către autorităţi.
Era vorba, de fapt, de un tumul cu diametrul de 32 m şi înălţimea de 2 m, ce constituia un complex funerar cu construcţii din piatră şi lemn, conţinând un dromos prin care se ajungea la o primă construcţie alcătuită din două camere, cu rol funerar, şi apoi la o a doua construcţie denumită camera cailor, prin faptul că în interiorul ei s-au descoperit scheletele a trei cai sacrificaţi.
Inventarul, deosebit de fastuos, se compune din obiecte de aur, argint, fier, bronz şi ceramică. Iar datarea este atribuită sfârşitului secolului al IV-lea a. Chr.
Printre piesele descoperite, din argint şi aur, se remarcă un coif, două cnemide (apărătoare de picior), două pocale, cinci phiale (vase plate gen cupe-străchini), dintre care una cu inscripţie, numeroase aplice de diferite forme şi decorate cu motive zoomorfe (animaliere), nasturi butoni şi mărgele. În afara acestor obiecte s-au mai descoperit circa 100 vârfuri de săgeţi, din bronz, diferite piese din fier şi bronz – cuţit, vârf de lance, inel, crampoane, un tub – două bile din piatră, o zăbală din fier şi una din argint, o cană locală, un lekane cu capac, două amfore întregi şi una fragmentară, precum şi câteva fragmente de vase greceşti cu figuri roşii.
 
Ceramică de lux descoperită la Histria
Pe aceeași pagină pe care v-am propus-o spre delectare și cunoaștere #MuzeuVirtual este prezentat un obiect din patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, descoperit la Histria (Istria, jud. Constanța), datare 336-300 î. Hr.
Este vorba despre vasul de tip „Pelike”, cu gâtul larg și corpul globular, din ceramică modelată la roată și pictată. Buza, parțial păstrată, este înclinată spre exterior până la orizontală, marginea este verticală iar baza vasului inelară. Este realizat din pastă fină, de culoare roz cu firnis negru lucios, de bună calitate. Vasul face parte din categoria ceramicii de lux a ceramicii atice, maniera de pictură fiind cea considerată „stilul liber”.

Piesa redă pe ambele fețe două motive iconografice distincte, din seria celor dionisiace. Decorul A – capul unui satir, redat în profil spre stânga către care, din partea opusă, înaintează un efeb acoperit de o mantie drapată. Decorul B – un personaj feminin (o menadă) ușor aplecată către un tirs sprijinit pe linia solului. Pentru ambele variante registrul decorului este definit de benzi decorate cu șiruri de ove.
Piesa provine din cercetările arheologice realizate în necropola tumulară de la Histria, campania 1956, fiind descoperită în interiorul tumulului II. Ea făcea parte din inventarul unui mormânt de incinerație. Datarea complexului a fost făcută pe baza unei monede emise de Alexandru Macedon. Vasul a fost descoperit spart, forma actuală fiind cea din urma procesului de restaurare.
 
Citește și:

30 de obiecte de patrimoniu dobrogean digitalizate spre a fi integrate în platforma Europeana