20 Feb, 2023 12:20
1002
"Căutarea fericirii individuale este privită azi ca un demers egoist. Fericirea, o noțiune atât de abstractă, relativă și particulară, este văzută acum ca o iluzie a unui secol îndepărtat, când Constituția americană o transforma în drept civil. Astăzi căutarea fericirii a ieșit din modă. Căutările noastre au mai degrabă scopuri altruiste cum ar fi salvarea planetei, lupta pentru egalitate, incluziune, toleranță. Căutarea fericirii a devenit un act intim, rușinos, dacă nu chiar imoral. Dar chiar și așa, ea nu a încetat să existe. În acest context, lucrările din aceasta serie țin de un registru personal, al căutării în general. O căutare de sensuri care justifică existența. O căutare a frumosului în grotesc, o căutare a binelui în rău, o căutare a adevărului în minciună. Și viceversa"., Roman Tolici
Rădăcini răsărite cândva din realismul socialist susțin variante subiective în care Roman Tolici răstălmăcește prima și probabil cea mai cunoscută dintre promisiunile fericirii capitaliste: visul american. Prosperitatea consumeristă, un ethos care-și are originea în Declarația americană de Independență, a devenit un imperativ absolut al ultimelor decade și o măsură a performanței în progres, în timp ce absența ei se transformă într-o posibilă stigmă a noii gramatici a bunăstării.
Roman Tolici este o figură emblematică a realismului capitalist românesc, fiind un detectiv al ambiguităților care definesc omul contemporan în relație cu așteptările, presiunile sau promisiunile neoliberale., Valentina Iancu, Istoric de artă
“Proiectul continuă un drum al căutărilor de factură existențialistă pe care Tolici a pornit încă de la debut: dacă privim primele lui serii de lucrări, atunci descoperim un autoportret multiplu, zdruncinat și biologic, și metafizic: aproximări, distorsiuni, limite, neputințe, violențe, urlete, perplexități, convertiri. Dorință, iubire, sex, singurătate ori moarte... Roman Tolici nu s-a sfiit să atace tocmai subiectele dure, aparent epuizate, mobilizând în acest sens un vocabular vizual tulburător”, evalua istoricul de artă Oana Tănase devenirea unui artist emblematic pentru o generație contestatară.
“Roman Tolici face parte din generația douămiistă, o generație care a marcat revirimentul picturii pe scena românească de artă contemporană, prin asimilarea unor limbaje nu demult interzise în România, inspirate de arta occidentului capitalist. Această generație a produs o invariabilă și mult așteptată detașare de poeticile reducționiste și, totodată, de politicile oarecum confortabile artei din perioada comunistă, implicându-se în procesul de conectare a scenei artistice locale la practici și strategii de supraviețuire adaptate nevoilor actuale.
Douămiiștii au pus bazele pieței de artă din România, încă firavă și privită cu multă suspiciune, motiv pentru care criticul de artă Magda Cârneci numește inspirat o tendință generațională de întoarcere a realului în pictură, “realism capitalist”, denominare potrivită și în relație cu tematicile abordate”, spune Valentina Iancu, istoric de artă, autoarea unui text care însoțește expoziția.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: