Obiceiuri de Anul Nou - predicţii de sănătate şi bunăstare în vechile practici populare

Profesioniştii de la Muzeul de Artă Populară din Constanţa şi-au format salutarul obicei de a publica informaţie utilă şi interesantă despre obiceiurile populare specifice diferitelor sărbători religioase sau laice, celebrate de români. Cea mai recentă postare se referă la superstiţiile şi obiceiurile populare legate de Noul An:
 
„În satul tradiţional, se acorda o mare importanţă ajunului, dar şi celei dintâi zile a Anului Nou. În aceste zile, aveau loc o serie de practici cu caracter oracular: de aflare a vremii, a ursitului sau a stării de sănătate a membrilor familiei.

În cultura populară se crede că în noaptea de Anul Nou, cerurile se deschid, iar cei cu sufletul curat pot să-l vadă pe Dumnezeu stând la masă împreună cu Sfântul Ioan Botezătorul, la dreapta Sa, şi Sfântul Vasile, la stânga. Tot în această noapte, se zice că animalele prind grai şi vorbesc între ele însă cine va încerca să le asculte va afla când va muri.

Se spune că aşa cum va îţi va merge în prima zi de Anul Nou, aşa îţi va fi tot anul. De aceea, în această zi este bine să nu te cerţi, ci „să pui gând bun la toate”. Nu este bine nici să dormi pe 1 ianuarie, pentru a nu fi fără vlagă în restul anului.

Grâul pus la încolţit de Sfântul Andrei oferă date importante despre sănătatea celui care l-a semănat, dar şi despre recolte, în funcţie de aspectul lui.

De Anul Nou, se fac o serie de predicţii meteorologice. În noaptea de Ajun se face calendarul din foi de ceapă. În acest scop, se iau 12 foi de ceapă, care corespund celor 12 luni ale anului, în care se pune câte un pic de sare. A doua zi de dimineaţă, de Anul Nou, se verifică: dacă au apă, se considera că foile corespunzând lunilor respective vor fi ploioase, iar dacă sunt uscate, lunile vor secetoase.

În popor se mai crede că dacă în noaptea de Sfântul Vasile va fi lună plină, Anul Nou va fi unul bogat. La fel va fi şi dacă va fi ger şi zăpadă mare sau se depune chiciură pe copaci. Dacă cerul va fi senin, se zice că va fi un an secetos, iar dacă vremea va fi caldă, vara nu va fi călduroasă. Ceaţa şi umezeală sunt semne de boală.

În ajunul Anului Nou aveau loc tot felul de practici de aflat ursitul. Flăcăii de însurat îşi puneau sub pernă un obiect specific meşteşugului practicat, urmând ca noaptea să-şi viseze ursita. De asemenea, în noaptea de Sfântul Vasile era obiceiul ca băieţi şi fete să se adune la o casă şi să ascundă sub oale de lut de diferite mărimi câte un obiect cu o semnificaţie aparte, urmând ca fiecare să „tragă la sorţi” câte o oală. În funcţie de obiectul ascuns sub vas se putea afla cum va fi ursitul sau ursita.

Pentru spor în casă este bine în ajunul şi de Anul Nou a nu se lua şi nu a se da nimic cu împrumut.

Pe masa de Anul Nou se zice că este bine să se afle preparate din porc, pentru că acest animal „merge tot înainte”, adică râmă pentru a-şi găsi hrana, dar şi carne de gâscă sau de raţă, pentru că aceste păsări sunt „grase şi aşezate”. Nu este însă bine a se consuma carne de găină, deoarece această „scurmă şi împrăştie”.
 
Sursă foto şi text: Facebook/Muzeul de Arta Populară Constanţa