Omagiu pentru membru al Academiei Române Aram Frenkian, poliglotul dobrogean care a scris zeci de cărți în limbi de circulație internațională


 
  • Aram Frenkian a fost un filolog și filosof român, de formație clasicist, ales membru post-mortem al Academiei Române, în 2006. A scris peste cincizeci de studii și cărți de filosofie, axându-se în mod special pe spațiul cultural dintre Occident și Orient.
  • Astăzi se împlinesc 57 de ani de când s-a stins din viață.
A venit pe lume pe 19 martie 1898, în Constanța și s-a stins din viață, într-un autobuz în urma unui infarct fatal, pe 10 septembrie 1964, la București.

Aram Frenkian s-a născut într-o familie de armeni refugiați din Imperiul Otoman. A absolvit liceul „Gheorghe Lazăr“ din București, apoi cursurile Universității din Cernăuți. Între anii 1926-1928 și-a continuat studiile la Paris, specializându-se în filosofie, limbi clasice și orientale. După revenirea în țară, și-a luat doctoratul în litere și filosofie cu „Magna cum laudae“, prezentând cu succes teza: „Cosmologia lui Heraclit din Efes“.

În anul 1937 a devenit asistent la Facultatea de literatură și filosofie din Cernăuți, catedra de limbă și literatură greacă. Trei ani mai târziu s-a transferat la Universitatea din București. A fost numit conferențiar la catedra de literatură și filosofie greacă, ulterior profesor, până la sfârșitul vieții.

Aram Frenkian a fost un poliglot, reușind astfel să scrie în limbile română, germană, franceză, italiană. Armeana și turca erau limbile pe care le vorbea fluent. Studiul limbii armene clasice a reprezentat activitatea pe care s-a concentrat în ultimii săi ani din viață, analizând vechii filosofi armeni. Cu toate acestea, dragostea pentru limba, literatura și filosofia greacă a rămas pe primul loc. A publicat nu mai puțin de 40 de lucrări, ce-au fost scrise în numeroase limbi de circulație internațională.

Între anii 1932 – 1937, lucrările sale științifice au devenit celebre, acestea fiind, în primul rând, studii comparative asupra esteticii platoniciene și aristotelice, perioadei neosocrațiene, confirmându-l ca elenist de prestigiu, la care se adaugă studii legate de Homer, realismul grec, Euclides, Platon, Parmenide și Plotin, explicația geloziei vechilor zeități grecești din lucrarea „Fiul omului“, precum și studii despre Socrate.


„Spaţiul spiritual din Orient şi Occident a constituit o minunată ocazie pentru completarea culturii sale, reuşind să se menţină, ca specialist, la un nivel elevat. El n-a aparţinut unei singure culturi, reuşind, datorită vocaţiei sale în învăţarea limbilor, să-şi îmbogăţească neîntrerupt cunoştinţele, aprofundând culturile egipteană, sanscrită sau iraniană. A fost înzestrat cu o inteligenţă vastă, susţinută de un nesecat interes pentru cele mai diverse domenii ale filosofiei şi ştiinţei. Prin tot ceea ce a scris, fie că e vorba de lumea homerică, de Heraclit ori Aristotel, de tragicii sau scepticii greci, fie că s-a aplecat asupra unor teme din filosofia indiană, a relevat sensuri noi. Homer şi filosofia presocratică au fost, în general, domeniile care i-au atras în mod deosebit atenţia. Încă din anul 1933 a întreprins publicarea unor studii de filosofie presocratică, prin care reuşeşte să precizeze în amănunt ideile acestor doi mari filosofi.

În creaţia lui Aram Frenkian un loc foarte important l-a ocupat încercarea de a descifra „înţelesul"· suferinţei umane la Eschil, Sofocle şi Euripide. În lucrarea cu acelaşi titlu-text de mare valoare istorico-literară şi istorico-filosofică, el va afirma că sensul tragicului se află în primul rând în raportul om - divinitate, om - destin. El încearcă să ne transpună în starea de spirit de acolo şi de atunci, avertizându-şi contemporanii asupra atribuirii unor· complexe etice şi afective ulterioare dezvoltării antropologice.“, scrie publicistul Simion Tavitian despre Aram Frenkian în cartea „Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“, de Simion Tavitian.

 
Descarcă gratuit volumul
„Armenii dobrogeni în istoria şi civilizaţia românilor“, de Simion Tavitian.
din Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța!

 

Pe 10 septembrie 1964, renumitul orientalist și mai cu seamă elenist constănțean Aram Frenkian își găsea tragicul sfârșit într-un autobuz, ca urmare a unui infarct fatal. Își odihnește somnul de veci la cimitirul armenesc din București.
Aram Frenkian a fost ales membru post-mortem al Academiei Române, în anul 2006.

Citește și:

#DobrogeaDigitală - Aram M. Frenkian și opera sa „de valoare fundamentală pentru filologia şi filosofia clasică“
 
#DobrogeaDigitală - „Armeni dobrogeni în istoria și civilizația românilor“ Poliglot de prestigiu, profesorul Aram M. Frenkian în amintirea prietenilor


 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Tulcea culturală Patrimoniul dobrogean, promovat în cadrul proiectului național „Arheologia pentru toți”

23 Oct 2021 100

GastroArt.ro America, irlandezii și sarmalele făcute din resturile de la masa festivă de Sf. Patrick

21 Oct 2021 744

Expoziție caritabilă de artă „5 artiști dobrogeni“, la Biblioteca Județeană „Ioan N. Roman“ Constanța

19 Oct 2021 1153

Ultima șansă înainte de reabilitarea clădirii Programul spectacolelor la Teatrul De Stat Constanța (galerie foto)

18 Oct 2021 1382

GastroArt.ro Cum știu alții să-și celebreze gastronomiile. Azi cazul sarmalelor pe timbre

18 Oct 2021 984

Teatrul Oleg Danovski din Constanța vă invită la spectacol! Care este programul în acest weekend (galerie foto)

18 Oct 2021 1907

GastroArt.ro Cea mai veche rețetă de sarmale din România (1695)

17 Oct 2021 1243

GastroArt.ro Domnitorii noștri aveau bucătari străini încă din sec. al XVI-LEA

16 Oct 2021 1174

Florin Stoiciu, expoziție inspirată de contextul pandemic actual „Trăiesc într-un coșmar al unui film S.F. de serie C“ (galerie foto + documente)

16 Oct 2021 2253

Gastroart.ro Prima rețetă de colivă

15 Oct 2021 1225

GatroArt.ro Despre caviarul românesc, prin ochii unor călători străini

14 Oct 2021 1197

GastroArt.ro 15 REȚETE DE SUPE ȘI CIORBE DE LA 1850

13 Oct 2021 1275

#DobrogeaDigitală „O nouă instituțiune culturală, pentru dezvoltarea educaţiunii naţionale”

12 Oct 2021 1438

GastroArt.ro Zărușcă. Zama păcuraruli, rețete din Sălaj culese de Mircea Groza

11 Oct 2021 879

GastroArt.ro Expediție artică din 1845, “sabotată” de conservele de carne din Galați

10 Oct 2021 963