Proiectul „Lecturi vizuale etnologice“ la aromânii din Balcani, lansat la Constanţa

Muzeul de Artă Populară din Constanţa a găzduit manifestaţia naţional-culturală „La fraţii din Balcani. 6 foto-albume - Republica Albania & Republica Macedonia de Nord”. Evenimentul a fost moderat de Maria Magiru, directorul muzeului-gazdă, albumele fiind prezentate de conf. univ. dr. Cosmin Căprioară şi prof. dr. Marina Cuşa. De asemenea, au fost prezenţi şi autorii Nistor Bardu, Iulia Wisoşenschi, Ioana Iancu şi Stoica Lascu.
 
Seria de albume„Lecturi vizuale” etnologice la aromâni cuprinde următoarele titluri: 1. Iulia Wisoşenschi, Emil Țîrcomnicu, Cătălin Alexa, Nistor Bardu - „Lecturi vizuale” etnologice la aromânii din Albania - Zona Korçë. Memorie, tradiţie, patrimoniu (Societatea de Cultură Macedo-Română), Editura Etnologică, Bucureşti, 2014 /144 pp; 2. Iulia Wisoşenschi, Emil Țîrcomnicu, Cătălin Alexa, „Lecturi vizuale” etnologice la aromânii din Albania - Câmpia Muzachiei. Memorie, tradiţie, patrimoniu (Societatea de Cultură Macedo-Română), Editura Etnologică, Bucureşti, 2015 /160 pp; 3. Iulia Wisoşenschi, Emil Țîrcomnicu, Cătălin Alexa, „Lecturi vizuale” etnologice la aromânii din Albania - Sarandë şi Gjirokastër. Memorie, tradiţie, patrimoniu (Societatea de Cultură Macedo-Română), Editura Etnologică, Bucureşti, 2016 /144 pp; 4. Nistor Bardu, Emil Țîrcomnicu, „Lecturi vizuale” etnologice la aromânii din Albania - Gramsh, Elbasan, Pogradec. Memorie, tradiţie, patrimoniu (Societatea de Cultură Macedo-Română), Editura Etnologică, Bucureşti, 2017 /164 pp; 5. Nistor Bardu, Stoica Lascu, Emil Țîrcomnicu, Cătălin Alexa, Ioana Iancu, „Lecturi vizuale” etnologice la aromânii din Republica Macedonia - Regiunea Bitolia. Memorie, tradiţie, grai, patrimoniu (Societatea de Cultură Macedo-Română), Editura Etnologică, Bucureşti, 2018 /196 pp; 6. Nicolae Saramandu, Manuela Nevaci, Emil Țîrcomnicu, Cătălin Alexa, „Lecturi vizuale” etnolingvistice la aromânii din Republica Macedonia - Ohrida, Struga, Cruşova. Memorie, tradiţie, grai, patrimoniu (Societatea de Cultură Macedo-Română), Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2018 /196 pp.
 
Anunţându-ne asupra noii manifestări culturale de la Muzeul de Artă Populară din Constanţa, profesorul Stoica Lascu ne-a declarat: „Cele şase volume, apărute până acum - vor fi urmate, însă, şi de altele -, în perioada 2015-2018, reprezintă cercetări etnologice şi dialectale desfăşurate, în cadrul mai multor campanii, din iniţiativa cunoscutului etnolog Emil Ţîrcomnicu, de la Institutul de Etnografie şi Folclor «Constantin Brăiloiu» (din sistemul instituţional al Academiei Române). Ele au fost, în fapt, propuse  - şi adjudecat - de către Societatea de Cultură Macedo-Română, în cadrul unei competiţii publice. Coautorii celor şase volume, din cadrul proiectului general numit atât de inspirat «Lecturi vizuale etnologie» la aromânii din Balcani, sunt personalităţi ştiinţifice ale României de azi (profesorul Nicolae Saramandu, membru corespondent al Academiei Române), cercetători dintre cei mai avizaţi în problematicile date (recunoscuţii specialişti Nistor Bardu, Manuela Nevaci, Emil Ţîrcomnicu, Iulia Wisoşenschi), ori tineri pe calea cercetării ştiinţifice (Ioana Iancu, promiţătoare doctorandă). Dar despre conţinutul acestor veritabile testimonii «vizuale» ale situaţiei de astăzi a ramurii balcanice a poporului român, dobrogenii - nu puţini cu ascendenţă sud-dunăreană - merită a fi mai pe larg informaţi”. 
 
Citeşte şi:
 
140 de ani de la fondarea Societăţii de Cultură Macedo-Române. Sărbătoare la Muzeul „Gheorghe Celea“, din comuna Mihail Kogălniceanu (galerie foto)

„S-au depistat mărturii şi comentarii ale diplomaţilor britanici despre «Vlachs» sau «Koutzo-Vlachs» sau «the Romanians» din arealul balcanic al Imperiului Otoman"
 

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Filiala Constanța a Societății de Științe Istorice din România Eveniment de omagiere a Sfântului Voievod Neagoe Basarab, a limbii și spiritualității românești

29 Sep 2021 1602

Sub egida Filialei Constanța a Societății de Științe Istorice din România Acordarea Premiului „Gheorghe Dumitrașcu” lui Ion Moiceanu și Constantin Cheramidoglu

27 Sep 2021 1478

Vluisiti zboarî armâneșțî Nuși Tulliu - Sursum corda! ʼN sus inimile

24 Sep 2021 1700

Vluisiti zboarî armâneșțî. Cu prilejul începutului Noului An Școlar Învățământul pentru românii balcanici și apostoli ai «farei armâneșțî» de altădată...

20 Sep 2021 1992

Cu prilejul începutului Noului An Școlar Probleme ale Învățământului și „apostolilor Neamului” de altădată...

18 Sep 2021 2158

Ion Caramitru. La „trecerea” unui inconfundabil artist-manager și conștiință național-civică

11 Sep 2021 2589

#DobrogeaDigitală „Populaţiunile Dobrogene nu pot fi de cât române, prin lege şi prin legăturile ce le au cu ţara mumă”

03 Sep 2021 752

In Memoriam. Emilian ANDREI, redactor șef ZIUA de Constanța „Rămân în memorie reportagiile şi anchetele pe care le-a semnat de-a lungul anilor, cu onestitate“

21 Aug 2021 1220

Anul Omagial Iorga N. Iorga şi Franţa – procese istorice, civilizaţie şi oameni (VI). Scriitori, filologi

20 Aug 2021 2900

Anul Omagial Iorga. Cu prilejul Praznicului Sfinţilor Martiri Brâncoveni N. Iorga – „Osândit să nu facă politica armelor, Constantin Brâncoveanu a făcut în schimb marea politică a culturii”

16 Aug 2021 1581

Anul Omagial Iorga. Cu prilejul Zilei Marinei N. Iorga – Marea „care trăieşte aşa de mult în posesia şi conştiinţa noastră şi care este aşa de mult legată de tot felul nostru de a gîndi şi de a simţi”

14 Aug 2021 9672

#DobrogeaDigitală Ce a cerut un oficial turc în privința unor imobile - „Uă pretențiune turcească“

10 Aug 2021 1580

Anul Omagial Iorga N. Iorga şi Franţa – procese istorice, civilizaţie şi oameni (V). Magiştri ai lui Clio

07 Aug 2021 2317

#DobrogeaDigitală Primele obiective ale Cercului Studențesc din Constanța - „Vom merge dar în toate părţile, atât la cătune cât şi la orăşele“

05 Aug 2021 1756

#DobrogeaDigitală Sosirea studenților turci în Constanța

04 Aug 2021 1421