24 Jul, 2020 08:47
3432
„În realitate, este un fapt de curaj să reconstitui o zi din viața unui oraș, imaginându-ți și dând carne, suflet, viață unor personalități pe care adesea le găsim doar în presa vremii sau în cărțile vremii”, afirma dr. Apostoleanu „Cristian Cealera s-a încumetat să creeze o lume care durează o zi, dar care ne întoarce cumva în timp. Gestul acesta scriitoricesc al lui Cristian Cealera mi-aduce aminte că uitându-ne în presa veche, acolo, la Biblioteca județeană, ca parte a activității noastre, am avut adesea această senzație e deja vue. Și ridicând ochii din presă ți-era greu să crezi că ai fost în 1936, în 1923 și iată că în secunda următoare ești în anii 2000. Jocul acesta îl face Cristian Cealera cu noi și îl face chiar cu foarte mare talent. Este un roman foarte bine documentat, la detaliu. Se face apel la foarte multe date istorice, din viața socială, se vede că nu i-a scăpat presa, nu i-a scăpat cartea din perioada respectivă. E un roman-document, nu e ficțiune 100%, nu e literatură 100%. Dar este cu atât mai greu de scris și încă la modul convingător. Prin demersul pe care l-a făcut consider că a reușit Cristian Cealera să dedice un roman orașului Constanța. A decupa o zi, a decupa o clipă din viața acestui oraș este cumva greu, este un demers pe care la un moment dat nu ți-l poți imagina cum l-ar putea realiza un scriitor”.
„Sunt puțini constănțeni care se pot mândri că sunt de patru sau cinci generații în acest oraș. Este un oraș relativ nou, cu populație venită de peste tot, unită mai ales prin interesul economic al cotidianului și mai puțin al tradițiilor, al cunoașterii amănunțite a locului, a legendelor. Pe de altă parte, lucrând la Arhive trei decenii, am așteptat mult să văd un scriitor, un om de artă, de litere chiar și un pictor să vină să studieze arhivele în ceea ce ele reprezintă din viața cotidiană a societății, dar nu am avut parte de așa ceva. Mă bucur că acum cineva face un asemenea demers și cineva începe să scrie despre cum a fost în orașul nostru într-o zi anume. Important este că încercăm să ne apropiem de viața bunicilor și a străbunicilor noștri”.
„Am rămas încântat de evoluția lui Cristi Cealera, pentru că îl urmăresc de ceva timp încoace. Cristi s-a întrecut pe sine venind cu trei volume de Poveștile Mării Negre. Acolo a fost o ucenicie extraordinară de a descoperi partea aceasta miraculoasă, fabuloasă, subtilă a povestitului. Iată că prin acest roman, Cristi Cealera și-a dat examenul de maturitate! Orice romancier, orice prozator este obligat, dacă se referă la o realitate, să fie foarte bine informat și să aibă datele problemei cum numai el le poate avea. Tot acest material documentar care reprezintă de fapt viața, spectacolul acesta, tabloul acesta al realității te ajută să urci în spațiul ficțiunii și să creezi o lume organizată de tine, căreia să-i dai o semnificație. Romanul, prin această documentație, este o frescă adusă la sinteză, la chintesență atât de puternic pusă în pagină pentru o singură zi”.
Ti-a placut articolul?
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: