A căzut cortina. Carnavalul a luat sfârşit Radu Mazăre a renunţat, după 15 ani de mandat, la Primăria Constanţa (documente)

Radu Mazăre a demisionat, ieri, din funcţia de primar al municipiului Constanţa. Aflat în arest preventiv, social-democratul a renunţat la conducerea administraţiei publice locale după 15 ani de mandat. Este pentru prima dată când Mazăre s-a ţinut de cuvânt cu privire la demisia de la conducerea Primăriei Constanţa. De-a lungul anilor, el a ameninţat, în repetate rânduri, că va demisiona din funcţia de edil-şef şi, de asemenea, că va părăsi Constanţa pentru a pleca fie în Brazilia, fie în Madagascar. Doar pe Lună nu a avertizat Mazăre că va pleca în contextul numeroaselor sale probleme cu procurorii.

Din spatele gratiilor, social-democratul şi-a scris demisia, document care a fost dat publicităţii ieri, de către reprezentanţii municipalităţii.
 
Către Consiliul Local al Municipiului Constanţa
Primăria municipiul Constanţa

Demisia

 
Vreau să mulţumesc sutelor de mii de oameni care m-au votat pe perioada celor 15 ani cât am fost primar. Constanţa şi constănţenii au fost sufletul meu şi datoria mea în tot acest timp. Chiar dacă uneori am fost prea verbal sau nonconformist, toată priceperea şi energia mea mi-am dedicat-o comunităţii. Pentru greşelile făcute îmi cer iertare în faţa tuturor.
Dorinţa mea de a face bine oraşului şi locuitorilor săi nu justifică însă nedreptăţile, stresul şi chinul la care sunt supus de atâta vreme.
Drept pentru care demisionez din funcţia de primar al municipiului Constanţa.
Colegilor şi prietenilor le sunt dator cu mult respect şi consideraţie.
Începând de astăzi nu-mi mai doresc o viaţă publică politică“
, a mărturisit Radu Mazăre în textul demisiei. 

Binele cui?


Ce a însemnat însă binele oraşului cât timp acesta din urmă a fost condus, administrat de Radu Mazăre? Cum s-ar traduce acest „bine“? Prin umilirea constantă a pensionarilor cu venituri reduse, nevoiţi să stea la cozi interminabile pentru a aştepta un pachet de alimente plătite din banii publici, şi nu „banii lui Mazăre“, aşa cum le-a fost inoculat ani de zile?

Cum s-a tradus binele? Prin taxe şi impozite locale care i-au „cocoşat“ pe constănţeni, taxe considerate aberante şi sfidătoare la adresa bunului simţ? Prin preţul nesimţit de ridicat al gigacaloriei?
Ce a însemnat, timp de 15 ani, binele comun al locuitorilor Constanţei? Diminuarea considerabilă a spaţiilor verzi, masacrarea parcurilor, în favoarea coloşilor din beton, ridicaţi într-o nesimţire fără margini, parcă în ciuda oricărei armonii arhitecturale?


Radu Mazăre nu a dat semne, în acest lung interval de timp, că ar fi prea apăsat de grija constănţenilor pe care, susţine el, i-a simţit ca fiind sufletul său. De suflet trebuie să avem grijă, dar pentru constănţeni, administraţia Mazăre a avut orice, mai puţin grijă. Altfel, cum ne putem explica organizarea carnavalului din staţiunea Mamaia, eveniment plătit şi din bani publici (zeci de mii de euro) şi menit să satisfacă un accentuat cult al personalităţii? Cum ne-am putea explica faptul că, în ultimii ani, primarul Constanţei s-a costumat fie în Ştefan cel Mare, fie în Cezar, fie în Nabucodonosor pentru a demonstra... ce? În definitiv, ce anume? Că are o aplecare aparte spre întruchiparea unor personaje istorice care au rămas în mentalul colectiv drept reprezentante de seamă ale absolutismului şi ca dictatori?

Priceperea şi energia pe care, susţine Mazăre în demisia sa, le-ar fi dedicat comunităţii au fost direcţionate cu precădere spre staţiunea Mamaia, copilul său de suflet, spre Portul Constanţa, care, în cele din urmă, s-a dovedit a fi o Fata Morgana (odată ce municipalitatea nu doar că nu a fost în stare să majoreze pachetul de acţiuni pe care îl administra, dar a pierdut şi pachetul de 20% pe care îl administra din 2008), spre proiecte fantasmagorice de genul unui CET nou.

Radu Mazăre datorează „respect şi consideraţie“ nu doar colegilor şi prietenilor săi, ci mai ales bătrânilor Constanţei, plătitorilor de taxe şi impozite, intelectualilor din Constanţa, tinerilor spre care a refuzat să-şi întoarcă faţa. Dovadă stă faptul că abia în 2015, cu girul lui Mazăre, Consiliul Local Municipal Constanţa a decis să subvenţioneze cu 50% costul abonamentelor pe mijloacele de transport în comun pentru elevii din Constanţa.
Aşadar, se impune, din nou, întrebarea: care bine, al cui?

„Cel mai frumos cadou“

Demisia lui Radu Mazăre din funcţia de primar al municipiului Constanţa este urmată, aşa cum era de aşteptat, de o serie de comentarii. Robert Boroianu, copreşedintele Organizaţiei Municipale a PNL Constanţa şi aspirant la mandatul de primar, a declarat, pentru ZIUA de Constanţa: „Mi se pare un gest de normalitate pe care trebuia să-l facă de foarte mult timp“.

Mihai Petre, fost consilier judeţean PDL, actual lider al M10 Constanţa, susţine: „Dacă ar fi vrut cu adevărat binele municipiului Constanţa, Radu Mazăre ar fi trebuit să demisioneze din funcţie în urmă cu opt ani sau ar fi trebuit măcar să nu mai candideze. Pentru Constanţa este destul de târziu, dar există totuşi speranţă“.

Consilierul local PNL Ana Marcu a declarat, pe acest subiect, pentru ZIUA de Constanţa: „Demisia lui Radu Mazăre din funcţia de primar era previzibilă şi nu o comentez. Dar sfârşitul unui mandat politic şi al carierei politice a lui Mazăre este un alt subiect şi presupune o analiză atentă din partea întregii clase politice“.

Deputatul Gheorghe Dragomir, copreşedintele PNL Constanţa, a menţionat: „Demisia lui Mazăre este firească. De altfel, el a şi anunţat, la un moment dat, că în curând va renunţa şi la funcţia de primar. După problemele sale cu Justiţia, după episoadele de la DNA, era firesc. Asta şi pentru că arunca o umbră foarte urâtă asupra instituţiei, Primăria municipiului Constanţa“.

Vicepreşedintele CJC Cristinel Dragomir, secretarul executiv al PSD Constanţa, a declarat, pentru ZIUA de Constanţa, că nu poate comenta în niciun fel decizia lui Radu Mazăre. „Nu am nicio părere legată de demisia primarului, nu am discutat cu dânsul de foarte mult timp; a fost opţiunea sa. O demisie este o demisie şi nu poate fi comentată, trebuie luată ca atare. De altfel, atunci când a demisionat din toate funcţiile deţinute în partid, a spus că va demisiona şi din funcţia de primar al municipiului Constanţa până la vară, văd ca asta a făcut“, a declarat, pentru ZIUA de Constanţa, vicepreşedintele cu atribuţii de preşedinte al CJC, Cristinel Dragomir.

Iustin Fabian Roman, consilier local în Consiliul Local Municipal Constanţa şi, de asemenea, aspirant la mandatul de primar al Constanţei, a declarat că, din punctul său de vedere, „demisia lui Radu Mazăre este cel mai frumos cadou făcut cetăţenilor Constanţei şi acestui oraş, la doar o zi după Ziua Constanţei“.

Prefectul va emite ordinul de încetare a mandatului

În viitorul foarte apropiat, Consiliul Local Municipal (CLM) Constanţa se va reuni într-o şedinţă în contextul căreia va lua act de demisia din funcţia de primar a lui Radu Mazăre. Ulterior, secretarul CLM Constanţa, Marcela Enache, va întocmi un referat pe care îl va înainta prefectului judeţului Constanţa, Constantin Ion, moment în care reprezentantul Guvernului în teritoriu la Constanţa va trebui să emită ordinul de încetare a mandatului de primar al lui Radu Mazăre.
 
După ce Radu Mazăre a fost suspendat de prefectul judeţului Constanţa, Constantin Ion, ca urmare a mandatului de arestare preventivă emis pe numele său, aşa cum era de aşteptat, în locul lui Mazăre a fost ales Decebal Făgădău. La finalul şedinţei de Consiliu Local în care a fost desemnat viceprimar cu atribuţii de primar al Constanţei, acesta declara: „Vă asigur că va fi un mandat fără surprize. Va fi un mandat în interesul cetăţenilor, bazat pe respectarea legii şi deschis spre colaborare cu toţi consilierii locali. Sincer, nu mi-aş fi dorit să fiu în această situaţie. Consider că am ajuns la un blocaj în momentul de faţă, aşa că această şedinţă a Consiliului Local vine să repună pe un firesc ceea ce înseamnă administraţia constănţeană. Lucrurile vor merge în continuare firesc din punct de vedere al administraţiei“, menţiona viceprimarul proaspăt însărcinat cu atribuţii de primar. Oricât s-ar strădui însă viceprimarul Decebal Făgădău să scape de eticheta atribuită de presa centrală încă de la numire - „noul Mazăre de/de la Constanţa“ -, este greu de crezut că, după şase ani petrecuţi în echipa sa, o va putea face. Numit în anul 2009 în locul lui Nicolae Nemirschi („uns“ atunci ministru al Mediului), Făgădău ocupase anterior funcţia de director general al Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii (august 2005 - ianuarie 2009).

Facem precizarea că am încercat să îl contactăm pe viceprimarul cu atribuţii de primar al Constanţei, Decebal Făgădău, pentru a obţine un punct de vedere cu privire la demisia lui Radu Mazăre şi pentru a-l întreba când va prelua, oficial, funcţia de primar interimar al Constanţei. Nu am primit însă niciun răspuns de la acesta până la închiderea ediţiei. Dacă o va face, vom publica răspunsul său într-o ediţie viitoare.

Ce bunuri deţine viceprimarul cu atribuţii de primar al Constanţei

În cele ce urmează, vă prezentăm averea lui Decebal Făgădău, aşa cum reiese din declaraţiile completate de acesta.
Astfel, potrivit celei mai recente declaraţii de avere, document completat la 6 iunie 2014, Decebal Făgădău (mai precis, soţia sa) deţine, din 2013, 9,38% dintr-un teren intravilan în suprafaţă totală de 1.000 mp, situat în Palazu Mare, dobândit în urma unei dezbateri succesorale, un apartament de 64,91 mp, dobândit în 2006, prin cumpărare, şi, tot din 2013, 37,50% dintr-un apartament de 61,99 mp, dobândit de soţia sa în urma dezbaterii succesorale. În ceea ce priveşte bunurile mobile, viceprimarul cu atribuţii de primar deţine un autoturism Dacia Logan, dobândit în acelaşi mod, în 2007. Nu deţine bunuri sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult şi colecţii de artă şi numismatică a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro. În ceea ce priveşte bunurile mobile a căror valoare depăşeşte 3.000 de euro, înstrăinate în ultimele 12 luni, din declaraţia de avere completată în anul 2013 aflăm că, în martie 2012, a vândut un teren către Constantin Cristea, pentru care a primit 50.000 de euro.

Credit în franci elveţieni

Social-democratul nu are conturi şi depozite bancare, nici plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate. El are însă un credit bancar contractat în 2006, de la OTP Bank România SA, în valoare de 38.000 de franci elveţieni, scadent în 2026. În ceea ce priveşte veniturile, Decebal Făgădău a avut, în anul fiscal anterior completării declaraţiei de avere (adică în 2013), o indemnizaţie de viceprimar în valoare de 41.664 de lei. În aceeaşi perioadă, soţia sa a avut un salariu de 12.180 de lei, de la SC Pozitron Medical Investigations SRL, un venit de 10.320 de lei, de la SC Cardioscan SRL, şi un venit de la SC Ideea Contrast, de 2.465 de lei. La rubrica „venituri din alte surse“, figurează alocaţia de stat a celor doi copii, în valoare de 504 lei, o dobândă de 82 de lei de la ING Bank şi dividende în valoare de 15 lei de la OMV Petrom.

Interesele 

În declaraţia de interese, document completat pe 6 iunie 2014, Decebal Făgădău declară calitatea de reprezentant al Consiliului Local în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Dobrogea şi în ADI Apă - Canal. În aceeaşi declaraţie declară şi calitatea de membru al Consiliului Naţional al PSD, şi funcţiile de preşedinte al Organizaţiei Municipale Constanţa a PSD şi de vicepreşedinte al Organizaţiei Judeţene Constanţa a PSD.

Cât despre firmele în cadrul cărora soţia sa este salariată, unele sunt deja cunoscute, prin prisma acţionarilor săi.

Ideea Contrast SRL, societate înfiinţată pe 4 iulie 2001, îi are ca asociaţi persoane fizice pe Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, pe Sorin Gabriel Strutinsky, pe Radu Mazăre, primarul demisionar al municipiului Constanţa, şi pe Marius Petre Săvulescu, acesta din urmă fiind şi administratorul firmei. Societatea are ca domeniu de activitate „comerţul cu ridicata al altor bunuri de uz gospodăresc“. Firma are o menţiune pe fişa de la Registrul Comerţului care citează o hotărâre judecătorească definitivă: „Hotărâre judecătorească definitivă / act administrativ: ordonanţa din 7.04.2015, organ emitent - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, dosar penal nr. 964/P/2014, conţinut act: Conform Ordonanţei din data de 7.04.2015 emisă de Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie, formulată în dosarul 964/P/2014 şi proceselor verbale de aplicare a măsurii din data de 16.04.2015 şi din data de 20.04.2015, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile deţinute de Strutinsky Gabriel-Sorin.“

Potrivit Vrăjitorul.eu, în 2013, Ideea Contrast SRL a avut 11 salariaţi şi o cifră de afaceri netă de 1.275.632 de lei. În aceeaşi perioadă, profitul net a fost de 147.121 de lei.

Trebuie menţionat şi faptul că firma a apărut într-o decizie a Curţii de Apel Galaţi, instanţă care a admis în parte „acţiunea formulată de reclamantul Mazăre Radu Ştefan“ în contradictoriu cu ANI, având ca obiect anularea unui act administrativ.

 
Mai multe pe acest subiect, precum şi sentinţa la care facem referire pot fi citite pe ZIUA de Constanţa:
 
Legăturile cu Strutinsky: Totul despre firmele lui Radu Mazăre, din sesizarea ANI (galerie foto+documente)
 

Pozitron Medical Investigation SRL, societatea din spatele Pozimed, are legătură, şi ea, cu universul afaceristic al lui Sorin Gabriel Strutinsky, partenerul de afaceri al lui Radu Mazăre şi al lui Nicuşor Constantinescu. Pozitron Medical Investigation SRL a fost înfiinţată, potrivit Registrului Comerţului, în iulie 2007. Asociaţi persoane juridice sunt SC Talmage Overseas LTD (99.9959%), cu sediul social în Cipru, iar asociat persoană fizică este Mihaela Elvira Gherasim Tănase (0,0041%). Până pe 29 aprilie, aceasta a deţinut şi funcţia de administrator, alături de Iuliana Botezatu, dată la care a fost înregistrată demisia sa, potrivit Monitorului Oficial, partea a IV-a nr. 2489 din 20 mai. Firma se ocupă de „alte activităţi referitoare la sănătatea umană“.

Mai multe despre ce înseamnă universul Pozitron puteţi afla în articolul:

Umbra lui Strutinsky: Soţia vicelui Făgădău, de la Pozimed la Cardioscan (document) 

Soţia, asociată în firma la care este salariată

Cât despre Cardioscan SRL, de unde soţia lui Decebal Făgădău declară că a obţinut un salariu de 10.320 de lei în anul 2013, firma a fost mutată din Timişoara (adresa fiind menţionată şi în declaraţia de avere) la Constanţa, în incinta Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Dreptul de a funcţiona în incinta SCJU este dobândit în baza contractului de închiriere nr. 24952 din data de 7.10.2011, după cum se arată în fişa firmei de la Registrul Comerţului.

Afaceri în familia Făgădău

De altfel, soţia lui Decebal Făgădău este mai mult decât un simplu salariat al firmei Cardioscan. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Monica-Daniela Gaitanidis-Făgădău deţine 6 părţi sociale în firmă, reprezentând 5% din cota de participare la beneficii şi pierderi. Ea este asociată cu Bogdan Mut Vitcu, care controlează firma, deţinând 95% dintre participări şi 114 părţi sociale, fiind totodată şi administratorul companiei, care prestează activităţi de asistenţă spitalicească. Soţia viceprimarului cu atribuţii de primar al Constanţei a intrat în firmă pe 18 noiembrie 2014. Tot atunci s-a decis şi închiderea punctelor de lucru ale firmei din municipiul Constanţa, strada Mircea cel Bătrân nr. 102, parter, camerele 1, 2, 3.

 

Potrivit Registrului Comerţului, Monica-Daniela Gaitanidis-Făgădău mai apare ca asociat şi în firmele: Educational Actvities SRL din Constanţa, Posedion Management SRL şi Poseidon Development SRL (aflată în lichidare). Decebal Făgădău a avut şi el afacerile sale: Infinity Invest Group SRL (radiată) şi Blitz Group, pe care a fondat-o alături de Adrian Dinu, Traian Avramiuc, Teodor Marius Fătu şi George Gabriel Vişan, din care însă s-a retras. Firma este în continuare în funcţiune însă.

În secțiunea „Documente“, puteţi vizualiza declaraţiile de avere şi de interese din anul 2014 ale lui Decebal Făgădău.

Averea primarului demisionar 

Cât despre averea lui Radu Mazăre, conform declaraţiei de avere completate pe 13 iunie 2014, acesta deţine un teren de 1,7 ha, dobândit în 2012, prin concesiune (concesionari, Radu Mazăre şi Mihai Mazăre), situat în Madagascar. Acestuia i se adaugă un teren intravilan în Bucureşti, în suprafaţă de 24,16 mp, şi unul de 35,68 mp, tot în Bucureşti. Ambele au fost dobândite prin contracte de vânzare-cumpărare. În 2013, Mazăre şi-a achiziţionat un apartament, în Bucureşti, în suprafaţă de 184,43 mp, construit în regie proprie. În ceea ce priveşte bunurile mobile, edilul-şef are aceeaşi şalupă cu motor, remorcă peridoc, un autoturism Jeep Willys şi un Jaguar, acestea din urmă „răsărite“ în declaraţia de avere abia în vara lui 2014.

Detalii despre averea lui Radu Mazăre puteţi citi pe ZIUA de Constanţa, în materialul:

Primarul continuă să facă avere: Mazăre şi-a depus cea mai recentă declaraţie de avere sub control judiciar (document).

În secțiunea „Documente“, puteţi vizualiza declaraţia de avere din anul 2014 a lui Radu Mazăre.

Demisie din arest

În prezent, Radu Mazăre se află în arest preventiv.

Pe data de 9 aprilie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa au dispus trimiterea în judecată a lui Radu Mazăre, pentru patru infracţiuni de abuz în serviciu. În cauză a mai fost deferită Justiţiei Sorina-Gina Hortolomei-Moscu, reprezentant al societăţilor comerciale SC Mehmetoglu SRL, SC Bulevard SA și SC Millenium Global Development SA, pentru două infracţiuni de spălare a banilor, precum şi SC Mehmetoglu SRL, pentru două infracţiuni de spălare a banilor, dar şi SC Bulevard SA și SC Millenium Global Development SA, pentru spălarea banilor.

Rechizitoriu
Trimitere în judecată Radu Ştefan Mazăre şi Sorina-Gina Hortolomei-Moscu (document)

Într-un alt dosar, Mazăre este cercetat de DNA Bucureşti, pentru luare de mită (trei infracţiuni), abuz în serviciu, dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, dar şi pentru conflict de interese (două infracţiuni). Tot în acest dosar, omul de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky este suspectat de trei infracţiuni de complicitate la luare de mită. Recent, în acest caz, Curtea Supremă a României i-a înlocuit lui Mazăre arestul preventiv cu cel la domiciliu. Decizia nu este definitivă, aşa că fostul primar al Constanţei nu se poate bucura de libertate.

Referatul DNA privind propunerea de arestare a lui Radu Ştefan Mazăre şi a omului de afaceri Sorin Gabriel Strutinsky (document)

Într-un alt dosar, denumit generic al Campusului Social „Henri Coandă“, Radu Mazăre este acuzat de luare de mită şi de fals în declaraţii, afaceristul israelian Avraham Morgenstern este bănuit de dare de mită, iar Alexandru Mazăre, senator al României, este suspectat de complicitate la luare de mită şi fals în declaraţii.

Fostul primar al municipiului Constanţa este judecat şi în celebrul Dosar al Retrocedărilor din Constanţa, unde procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a 37 de inculpaţi în legătură cu presupusa restituire şi atribuire aparent nelegală a unor întinse suprafeţe de teren intravilan din municipiul Constanţa, Mamaia, plajă şi faleză. Procurorii mai susţin că, prin aceste fapte, ar fi fost cauzat un prejudiciu în valoare de aproximativ 114 milioane de euro (dintre care 77,77 de milioane de euro reprezintă prejudiciu în dauna statului şi 36,16 milioane de euro, prejudiciu în dauna municipiului Constanţa).


Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

"om mare",fara caracter

23 May, 2015 09:43

Degeaba sunt sefi de institutii,daca pun botul la curve aduse de altii.Golania de cartier si caracterul mic nu se ridica la nivelul asteptarilor oamenilor de valoare.

Articole asemanatoare

DNA vorbeşte despre un prejudiciu de 26 de milioane de euro Ce ar câştiga statul în cazul unui sechestru pe averea lui Mazăre (document)

18 Mar 2015 3321

„Luptătorul“ a obosit Mazăre dă statul român în judecată pe motiv că se consideră o victimă (document şi rechizitoriu)

11 Oct 2014 2883