Afacerist şi cântăreţ, judecaţi şi condamnaţi Dosarul „Bani pentru şefi din CJC”. Cum a fost închis de judecătorii care l-au achitat pe Becali

Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu sunt cei care au decis achitarea lui Gigi Becali în dosarul schimburilor de terenuri cu MApN
 
După mai multe termene judecate la Constanţa, dosarul denumit generic „Bani pentru şefi din CJC” a fost închis! Ieri, Curtea Supremă de Justiţie a României, în completul format din magistraţii Ştefan Pistol, Ana Maria Dascălu şi Simona Cristina Neniţă, a decis ca Eugeniu Mija (afacerist din Bucureşti) să primească doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere. Asta în timp ce Lupşa Realini, cântăreţ al formaţiei Gaz pe Foc, fost partener de afaceri al social-democratului Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor, a fost osândit la doi ani de închisoare, tot cu suspendare sub supraveghere. La rândul lui acuzat de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie de fapte de corupţie, Nicolae Vasilescu, înalt funcţionar public, şef al Departamentului Legislativ al Camerei Deputaţilor, preşedinte al Casei Româno-Chineze şi deputat USL (Colegiul 2 Craiova), a fost achitat.

Conform deciziei magistraţilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României, Eugeniu Mija a fost condamnat la două pedepse a câte 2 ani şi 6 luni de închisoare pentru „săvârşirea a două infracţiuni de trafic de influenţă, în concurs real”. După contopire, instanţa a hotărât ca omul de afaceri din capitală să execute pedeapsa de 2 ani şi 6 luni de închisoare. Curtea Supremă a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului mai sus precizat durata reţinerii pentru 24 de ore din data de 06.02.2012 şi, în continuare, durata arestării preventive de la data de 7.02.2012 la 20.04.2012, inclusiv. Magistraţii au dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 ani şi 6 luni. Pe durata termenului de încercare, Eugeniu Mija trebuie să se prezinte la datele stabilite de Serviciul de probaţiune de pe lângă Tribunalul Bucureşti, să anunţe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare ce depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea, să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă şi să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele de existenţă. De asemenea, Înalta Curte a menţinut liberarea provizorie sub control judiciar a lui Mija, dispusă prin decizia penală nr. 394/P din 20 aprilie 2012 de Curtea de Apel Constanţa, Secţia penală, modificată prin încheierea din 21 iunie 2012 a Tribunalului Constanţa.
 
Presupusa mită, din fondul special al şefului DNA
 
Instanţa de judecată a constatat că „suma de 15.000 de euro pretinsă şi primită de inculpatul Mija Eugeniu a provenit din fondul special constituit la dispoziţia procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru organizarea acţiunilor de prindere în flagrant, aceasta fiind integral ridicată de la inculpatul Mija Eugeniu şi restituită către Direcţia Naţională Anticorupţie”. În aceeaşi cauză penală, potrivit Înaltei Curţi, cântăreţul Realini Lupşa a primit doi ani de închisoare pentru „săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă”, instanţa hotărând suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe o durată de patru ani. De menţionat că magistraţii au admis cererea formulată de Lupşa Realini şi au revocat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi ţara, permiţându-i artistului să plece în străinătate. Judecat în acelaşi dosar, Nicolae Vasilescu a fost achitat pentru infracţiunea de trafic de influenţă, magistraţii hotărând că fapta reţinută pe procurori în sarcina deputatului nu a fost săvârşită de acesta. Decizia nu este definitivă, ea putând fi atacată cu recurs.
 
Declinare de competenţă, de la Constanţa la Bucureşti
 
După cum menţionam şi în ediţiile trecute, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa au reţinut că, în cursul lunii noiembrie 2011, „inculpaţii Mija Eugeniu, Lupşa Realini şi Vasilescu Nicolae au pretins de la reprezentantul legal al unor societăţi comerciale (denunţător) suma de 2.000.000 RON, reprezentând 40% din valoarea totală a unor lucrări de construcţii efectuate în anii 2008 şi 2009 de firmele denunţătorului în beneficiul a cinci primării din judeţul Constanţa”. Banii ar fi fost pretinşi pentru ca inculpaţii să intervină pe lângă persoane cu funcţii de decizie din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa şi pe care să le determine să dispună achitarea către firmele denunţătorului a datoriei primăriilor respective, în sumă totală de 5.000.000 de lei, după cum susţin şi anchetatorii. În acest dosar, denunţătorul ar fi Radu Birea, de 36 de ani, din Drăgăneşti - Olt, fiul bulibaşei din Drăgăneşti, presupus văr al lui Sandu Anghel, cunoscut ca şi Bercea Mondial. Iniţial, dosarul „Bani pentru şefi din CJC” s-a aflat pe rolul Tribunalului Constanţa, însă la data de 24 ianuarie magistraţii şi-au declinat competenţa de judecată a cauzei privindu-i pe inculpaţii Eugeniu Mija, Realini Lupşa şi Nicolae Vasilescu, în dosarul penal nr. 3092/118/2012 al Tribunalului Constanţa, în favoarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală.
 
Cine sunt judecătorii
 
Condamnarea inculpaţilor Eugeniu Mija şi Realini Lupşa, precum şi achitarea lui Nicolae Vasilescu au fost pronunţate de completul de judecată Fond 2 AP, format din magistraţii Ştefan Pistol, Ana Maria Dascălu şi Simona Cristina Neniţă. Ştefan Pistol şi Ana Maria Dascălu sunt cei care au decis achitarea lui Gigi Becali în dosarul schimburilor de terenuri cu MApN, cauză în care patronul clubului de fotbal Steaua era acuzat de procurorii DNA de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi continuată. Simona Cristina Neniţă este magistratul care a prezidat completul de judecată care a respins, în 2011, propunerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de prelungire a stării de arest preventiv pentru cei 14 acuzaţi închişi în dosarul denumit generic „Portul”, cauză în care procurorii DNA vorbesc despre un presupus grup infracţional ce controla activităţile de import-export din cadrul Direcţiei Regionale Vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.