Autoare a două cărţi Lecţie de viaţă oferită de Anca Maria Botoi, fata care scrie cu piciorul stâng (galerie foto)

La 32 de ani, are o poveste de viaţă care te cutremură, dar din care mulţi dintre noi putem învăţa. Născută cu tetrapareză spastică extrapiramidală, adică nu-şi poate folosi mâinile şi picioarele, Anca Maria Botoi, din Călăraşi, nu s-a lăsat învinsă de boală. A absolvit un liceu cu medie mare, iar acum, o facultate. Scrie poezii, îi plac plimbările şi muzica şi face voluntariat la un cămin pentru copii abandonaţi cu handicap sever.
 
Cu toate că este captivă într-un corp aproape paralizat, nu vorbeşte normal, nu se poate hrăni singură, stă în căruciorul cu rotile, Anca este o luptătoare. Anul acesta, a susţinut examenul de licenţă la Universitatea „Andrei Şaguna“ din Constanţa. „Am absolvit Liceul Economic din Călăraşi cu media de aproape 10, la vârsta de 26 de ani. Apoi am fost admisă la Universitatea «Spiru Haret», la facultatea de Limbi străine, specializarea Engleză-spaniolă. Ulterior, m-am transferat la Universitatea «Titu Maiorescu», la Facultatea de Psihologie. În ultimul an de facultate, am avut un grav accident. O maşină a intrat în mine în timp ce eram pe trotuar. Mi-au fost rupte ambele picioare şi am fost operată de urgenţă la Bucureşti. M-am refăcut mai greu, deoarece în picioare mi-a fost introdusă o tijă de titan. Când m-am simţit capabilă să dau licenţa, mama mea s-a dus de nenumărate ori la rectorul de la Bucureşti, însă acesta nu i-a dat atenţie“, ne-a destăinuit Anca. Dar fiind că este o luptătoare, acest lucru nu a descurajat-o. Dimpotrivă. A determinat-o să lupte cu perseverenţă mai departe. Cu boala. Cu societatea. Cu cei care vor să-i răpească visele. „Un an am căutat o facultate unde să fiu acceptată pentru a susţine licenţa. Într-un final, am găsit oameni cu suflet mare la Universitatea «Andrei Şaguna», care nu s-au lăsat înşelaţi de aparenţe şi mi-au dat şansa să arat ce pot eu cu adevărat“, ne-a mai spus tânăra. Anca nu se plânge de situaţia în care se află. Dimpotrivă, îi mulţumeşte lui Dumnezeu că poate scrie la calculator cu piciorul stâng. A reuşit să scrie şi două cărţi: „Frânturi din viaţa fără aripi“ şi „Basme pentru copii, de fata care scrie cu piciorul“. Despre „Frânturi din viaţa fără aripi“, Anca spune că este o relatare despre viaţa reală, fără ficţiune, despre viaţa unei tinere femei talentate, dar condamnată la nemişcare, într-un cărucior cu rotile. „Am scris această carte pentru că vreau ca lumea să ştie că nu e bine să te resemnezi chiar dacă trebuie să te lupţi cu o boală năprasnică. Şi noi suntem oameni normali, semenii noştri trebuie să înţeleagă că şi noi suntem la fel ca ei, dar că, în loc de picioare, avem roţi”, spune Anca Botoi. Dorinţa ei cea mare este să devină membru al Uniunii Scriitorilor. „Din păcate, aceste cărţi nu au fost scoase pe piaţă, deoarece nu sunt înscrisa în Uniunea Scriitorilor. Dar aceasta rămâne dorinţa mea cea mare. Acum lucrez la cea de-a treia carte, una de poezii, pe care sper să o pot lansa“, continuă tânăra. Anca este perseverentă şi muncitoare. Este voluntară la Centrul de Zi pentru Persoane cu Dizabilităţi din Călăraşi. Aici, se întâlneşte zilnic cu prietenii şi prietenele care au, ca şi ea, probleme fizice. De asemenea, Anca este voluntară şi la un Cămin pentru copii abandonaţi cu handicap sever, unde lucrează cu un băieţel de 14 ani, care suferă de aceeaşi boală ca ea. Din păcate, ne povesteşte că nu are prieteni de vârsta ei. „Societatea noastră nu este obişnuită să accepte persoane ca mine“, spune Anca. Despre viitorul său, Anca ne spune că vrea să-şi deschidă un cabinet psihologic online.