BNR, la judecată cu beneficiari de top ai retrocedărilor din Peninsula Constanței. S-au emis citațiile

• Este vorba despre dosarul civil cu numărul 4632/212/2020, înregistrat în februarie 2020, la Judecătoria Constanța.
• Primul termen de judecată a fost stabilit de magistrații Secției civile a instanței pentru data de 2 decembrie 2020.
• În paralel, au fost emise deja citațiile pentru proces, unele dintre ele și în format electronic.

Judecătoria Constanța a emis citațiile în procesul în care Banca Națională a României i-a acționat în judecată pe o parte dintre beneficiarii de top ai retrocedărilor din Peninsula Constanței, făcute în perioada fostului primar Radu Mazăre.

Este vorba despre dosarul civil cu numărul 4632/212/2020, în care BNR a cerut rectificarea cărții funciare a unui imobil, în contradictoriu cu pârâții Georgică Giurgiucanu, Habitat și Ambient SA, Cristian Borcea, Mihai Camboianu și Geta Săvulescu.

Dosarul a fost înregistrat inițial pe rolul Secției civile a Judecătoriei Constanța cu puțin timp înainte ca epidemia de coronavirus să cuprindă România, respectiv la data de 26 februarie 2020.

După luni bune de la înregistrarea cazului, primul termen de judecată a fost stabilit de magistrații Secției civile a instanței pentru data de 2 decembrie 2020, la ora 15.00, cazul fiind în atenția completului C38 al Judecătoriei Constanța.

 

Citație electronică

În paralel, au fost emise deja citațiile pentru proces, unele dintre ele și în format electronic.

În acest sens, menționăm citația emisă pe numele omului de afaceri Georgică Giurgiucanu, în care se arată că acesta, „cu ultimul domiciliu în Constanța, este chemat în această instanță, camera Sala 3, în ziua de 2.12.2020, Completul C38, ORA 15.00, în calitate de Pârât, în proces cu Banca Națională a României, în calitate de reclamant, rectificare carte funciară“.

Se mai arată în citație că „în caz de neprezentare a părților, judecata se va face în lipsă, dacă se solicită în scris acest lucru de către una din părți“.

 

Terenuri suprapuse

Amintim că Cristian Borcea, Georgică Giurgiucanu şi ceilalţi pârâţi apar şi în procesul deschis de BNR în 2018, la Constanţa, în care Banca Naţională cerea anularea Dispoziţiei nr. 697/2004 emisă de fostul primar Radu Mazăre.

Prin actul respectiv, Cristi Borcea, Mihai Camboianu, Georgică Giurgiucanu şi ceilalţi primeau terenuri retrocedate în baza Legii 10/2001, în calitate de beneficiari ai drepturilor ce îi aparţinuseră Ivonnei Movilă.

O parte dintre terenurile respective, însă, se suprapuneau peste terenul deţinut de BNR în Piaţa Ovidiu. În procesul din 2018, BNR a mai cerut „lăsarea în deplină proprietate şi liniştită posesie a terenului în suprafaţă de 1.140 mp“.

Concret, reprezentanţii Băncii Naţionale spuneau că 439 mp din suprafaţa de 507,72 mp atribuită prin dispoziţia de primar lui Cristi Borcea şi celorlalţi beneficiari ai drepturilor lui Ivonne Movilă se suprapun cu terenul lor, pe care îl dobândiseră în 1995.

 

„Vătămare a dreptului de proprietate“

Legat de Dispoziţia Primarului nr. 679/11.03.2004, BNR afirma în proces că documentul „cauzează o vătămare a dreptului de proprietate deţinut de către reclamantă asupra terenului în suprafaţă de 1.140 mp, înscris în CF nr. (...)“.

După cum se arată în ediţiile anterioare ale ZIUA de Constanţa, din informaţiile puse la dispoziţie cotidianului de către reprezentanţii BNR rezultă că litigiul are la bază un teren dobândit de BNR încă din 1995.

„În ce priveşte Dispoziţia Primarului Municipiului Constanţa nr. 679/11.03.2004, precizăm că aceasta afectează substanţial dreptul de proprietate al Băncii Naţionale a României, drept dobândit în anul 1995“, ne-au transmis cu o ocazie anterioară reprezentanţii BNR.

Aceştia au explicat că „astfel, din suprafaţa totală de 1.140 mp a terenului cumpărat de Banca Naţională a României, o suprafaţă de 439 mp este suprapusă cu cea menţionată la pct. 8 art.3 din Dispoziţia Primarului Municipiului Constanţa nr. 679/11.03.2004, care are alocat numărul cadastral 14637, CF 39552“.

 

Act semnat de Radu Mazăre

Aşa cum menţionam în ediţiile anterioare, Dispoziţia Primarului Municipiului Constanţa nr. 679/11.03.2004 a fost semnată de fostul edil-şef al oraşului, Radu Mazăre. Prin actul respectiv, a fost respinsă solicitarea Ivonnei Aline Buzescu Movilă, prin reprezentant Georgică Giurgiucanu (n.r. - în prezent condamnat în Dosarul Retrocedărilor), de a i se restitui imobilul situat în Constanţa, cartier Anadalchioi, în suprafaţă de 98,66 hectare, solicitare formulată, de altfel, cu trei ani înainte.

În acelaşi document, se mai arată că „drepturile izvorâte din notificare fiind cesionate către Georgică Giurgiucanu, Măriuţa Maria, Borcea Cristian, SC Habitat şi Ambient SA, Camboianu Mihai“.

Solicitarea de restituire în natură fusese respinsă de către primarul Radu Mazăre, întrucât terenul era imposibil de restituit în natură.

Totuşi, acelaşi act i-a îndreptăţit pe cesionarii drepturilor asupra terenului (Camboianu, Borcea, Măriuţa, Giurgiucanu şi Habitat şi Ambient) la alte suprafeţe de teren, respectiv 17 loturi, 15 fiind situate în zona peninsulară, unul pe strada Soveja şi altul pe strada Cişmelei.

În total, era vorba despre o suprafaţă de 42.790,93 mp, a cărei valoare totală era menţionată în dispoziţia primarului din 2004 ca fiind de 3.824.427 de euro.

 

Punctul 8 din articolul 3 al dispoziției

Cei peste 42.000 mp de teren se împărţeau în felul următor între cei cinci beneficiari ai drepturilor ce aparţinuseră Ivonnei Buzescu Movilă: Georgică Giurgiucanu – 22,05%, Maria Măriuţă – 14,70%, Cristian Borcea – 12,25%, Mihai Camboianu – 1%, SC Habitat şi Ambient SA – 50%.

Reprezentanţii BNR făceau referire în procesul intentat în 2018, aşa cum se precizează mai sus, la punctul 8 din articolul 3 al dispoziţiei.

Astfel, conform dispoziţiei în cauză, la punctul 8 este menţionat un „teren liber portul Tomis – tronsonul 2 – lot 2“, în suprafaţă de 507,72 mp, evaluat în 2004 cu o valoare de 20 euro/mp şi fiind trecut cu o valoare totală în actul respectiv de 10.154 de euro.

În ce priveşte destinaţia terenului propusă conform reglementărilor de urbanism, după cum se menţionează în actul semnat de primarul Radu Mazăre, aceasta era „conf. PUZ – zona peninsulară“.

Cu alte cuvinte, reprezentanţii BNR spun că 439 mp din aceşti 507,72 mp se suprapun cu terenul lor dobândit în 1995.

 

Cauza, perimată

Procesul respectiv, deschis în luna iulie 2018, a fost suspendat, ca urmare a neprezentării părţilor în instanţă.

Totuşi, la finele lunii ianuarie 2020, judecătorii Tribunalului Constanţa au decis perimarea cauzei.

În acest context, rămâne de văzut ce se va întâmpla în noul dosar înregistrat la Judecătoria Constanța, care va fi analizat la data de 2 decembrie 2020.


Citește și:

„Dispoziţia primarului Constanţei afectează dreptul de proprietate al BNR“:
Primăria Constanţa, dată în judecată de Banca Naţională a României