Distins cu Legiunea de onoare Fiica unui fost ministru din perioada interbelică a revendicat un teren din fosta zonă militară Mamaia. Moștenirea fusese preluată de regimul comunist

• Fiica unui fost ministru al Industriilor și Comerțului, din perioada interbelică, l-a dat în judecată pe Primarul Municipiului Constanța pentru un teren de peste 500 mp, din stațiunea Mamaia.
• Fostul ministru fusese distins de statul francez cu Legiunea de onoare, iar în 1936 terminase de achitat terenul din Mamaia.
• Construcția pe teren nu a mai fost ridicată, pentru că zona litoralului a fost decretată zonă militară, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
• După instaurarea regimului comunist, fostul ministru a fost condamnat și a murit în închisoare. În 1998, s-a constatat că a fost condamnat pe nedrept.
• Moștenitoarea sa a câștigat procesul la Tribunalul Constanța, dar cazul continuă la Curtea de Apel, după ce municipalitatea a atacat decizia Tribunalului.

Se spune că viața bate filmul, însă, când atâtea pelicule și reality-show-uri produse peste tot în lume frizează imposibilul, ni se pare greu să mai găsim ceva în realitate care să ne surprindă efectiv. Și totuși, chiar la Constanța, o astfel de poveste de viață ce ar întrece oricând în rating orice reality-show, se derulează încă, în sălile de judecată ale Palatului de Justiție.
Fiica unui fost ministru al Industriilor și Comerțului, din perioada interbelică, un om ce a impresionat într-atât statul francez încât a fost distins cu Legiunea de onoare, dar care a murit apoi în închisorile comuniste, încearcă încă să recupereze o parte din moștenirea tatălui său, răpită de regimul comunist. Mai exact, este vorba despre un teren pe care fostul demnitar l-a cumpărat la începutul anilor 1930, în Mamaia, într-o zonă care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a fost decretată „zonă militară“. Ulterior, terenul a fost preluat de stat, în baza deciziilor autorităților comuniste.
Stabilită în străinătate, femeia a notificat Primăria Constanța pentru terenul respectiv încă de când legea a permis acest lucru, în 2001. Până la acest moment, deși moștenitoarea fostului ministru a câștigat procesul în primă instanță, cazul însă nu s-a terminat, ci urmează să fie analizat și de Curtea de Apel, în această toamnă,.

Construcția, împiedicată de cel de-al Doilea Război Mondial

Litigiul se află în prezent pe rolul Secției civile a Curții de Apel Constanța, fiind înregistrat sub numărul 1885/118/2019 și având termen la data de 16 septembrie.
Așa cum am menționat, în centrul litigiului, se află un teren în suprafață de 573,09 mp, aflat în stațiunea Mamaia. Ultima rată pentru terenul respectiv, cumpărat de fostul ministru al Industriei și Comerțului de la autoritățile constănțene, a fost plătită în februarie 1936.
Moștenitoarea spune că tatăl său nu a putut ridica o construcție pe acel teren, așa cum cerea legea, pentru că, între timp, a început cel de-al Doilea Război Mondial, iar zona litoralului a fost decretată zonă militară.
Ulterior, printr-o decizie din 1958 a fostului Sfat Popular al Orașului Constanța, terenul a trecut în proprietatea statului.
Potrivit cererii de chemare în judecată, citată în Hotărârea nr.730/2020 a Tribunalului Constanța, „se mai arată că autorul reclamantei, B.I., a fost condamnat în anul 1948 prin sentința penală (...)/2.11.1948 a Tribunalului Municipiului București la muncă silnică pe viață și degradare civică pentru infracțiuni contra ordinii sociale, precum și faptul că acesta a decedat în perioada de detenție, respectiv la (...)1956, în Spitalul penitenciarului Văcărești“.

Condamnat pe nedrept

„Prin decizia civila nr. XXX/26. 03.1998 Curtea Suprema de Justiție a admis recursul în anulare inițiat de Procurorul general și a casat sentința de condamnare a domnului B. I., dispunând achitarea acestuia. Din această rezultă care sunt infracțiunile pentru care B. I. a fost condamnat la muncă silnică pe viață, precum și la alte pedepse. Aceste infracțiuni se refereau la uneltirea contra ordinii sociale, la înaltă trădare, răzvrătire, complot în scop de surpare a ordinii constituționale și alte infracțiuni de acest gen“, se mai arată în Hotărârea nr. 730/2020 a Tribunalului Constanța, citată pe www.rolii.ro.
Notificați în 2001 pentru terenul din Mamaia, reprezentanții Primăriei Constanța au respins notificarea printr-o dispoziție din 2005, de care moștenitoarea fostului ministru nu a avut cunoștință, potrivit instanței.
Așa se face că, în anul 2019, femeia a deschis procesul prin care cerea ca Primăria Constanța să fie obligată să soluționeze notificarea respectivă. Pe parcursul desfășurării procesului, femeia și-a modificat acțiunea și a solicitat anularea Dispoziției din 2005 prin care îi era respinsă cererea privind revendicarea terenului din Mamaia.
În replică, reprezentanții Primăriei Constanța au susținut în proces că acțiunea sa pentru anularea dispoziției din 2005 este tardivă, pe de o parte, iar, pe de altă parte, au susținut că terenul respectiv ar fi reintrat în mod legal în proprietatea statului, decizia Sfatului Popular Constanța din 1958 nefiind nelegală.

Decizia Tribunalului Constanța

După deliberări, judecătorii Tribunalului Constanța au hotărât să admită acțiunea moștenitoarei fostului ministru interbelic.
În Hotărârea nr. 730/2020 a Tribunalului Constanța se arată, potrivit www.rolii.ro, că „Tribunalul constată că în practica instanței supreme s-a decis, într-o speță asemănătoare, că «în contextul dat de ocupația sovietică a țării de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial și care a creat, cu referire particulară la plaja stațiunii Mamaia, imposibilitatea edificării de construcții de către titularii dreptului de proprietate asupra terenurilor cumpărate de la Primăria Constanța (conform obligației asumate prin contract) și, de asemenea, circumstanțele personale ale autorului reclamanților - configurează în mod obiectiv lipsa oricărei culpe în neexecutarea obligației de a construi; pe cale de consecință, în prezența unei cauze de forță majoră, debitorul obligației este exonerat de caracterul imputabil al neexecutării ei, pactul comisoriu fiind inoperant»“.
Potrivit sursei citate, „în prezenta cauză se constată că autorul reclamantei, B. I., a fost directorul general al Bazinului minier din Lupeni, a fost profesor la Facultatea de Mine si Metalurgie din cadrul Politehnicii București, vicepreședintele Uniunii Inginerilor din România, membru al Consiliului Superior al Minelor, Ministru al Industriei si Comerțului, fiind onorat de statul francez prin atribuirea Legiunii de onoare. Acesta a fost condamnat În anul 1948 prin sentința penală (...)/2.11.1948 a Tribunalului Municipiului București la muncă silnică pe viață și degradare civică pentru infracțiuni contra ordinii sociale și a decedat în perioada de detenție, respectiv la (...) 1956 în Spitalul penitenciarului Văcărești“
Mai departe, „Tribunalul constată, astfel cum a stabilit și instanța supremă, că activarea de către autoritatea locală, în noul regim comunist, a pactului comisoriu a constituit o măsură abuzivă, luată cu încălcarea dispozițiilor art.1082-1083 Cod civil, astfel că reclamanta are posibilitatea declanșării procedurii Legii nr.10/2001, având în vedere  situația juridică a bunului imobil, care a fost preluat abuziv, fiind incidente dispozițiile art. 2 lit. i din legea specială“.
În aceste condiții, femeia a primit câștig de cauză la Tribunalul Constanța, iar decizia de respingere a notificării pentru terenul din Mamaia a fost anulată. Totodată, autoritățile locale au fost obligate să înainteze documentația Comsiei Naționale, pentru ca moștenitoarea să primească măsurile compensatorii prevăzute de lege.
Decizia Tribunalului a fost atacată în apel de Primăria Municipiului Constanța, astfel că procesul va continua la Curtea de Apel Constanța, unde prima înfățișare a fost stabilită pentru data de 16 septembrie.

Citește și:

O nouă victorie a constănțenilor care l-au obligat pe primar să le dea un răspuns după 18 ani!