Fost subprefect de Constanța, la judecată pentru despăgubiri. Declarațiile demnitarului

• Nemulțumirea fostului subprefect Mihăiță Emil Vișoianu doi pornește de la cuantumul punctelor despăgubire pe care CNCI le-a stabilit în cazul său, pentru un imobil pe care autorii acestuia îl dețineau în comuna constănțeană Lumina.
• Contactat telefonic, Mihăiță Vișoianu a confirmat pentru ZIUA de Constanța că litigiul are la bază cuantumul despăgubirilor stabilite de CNCI, fiind vorba despre „200 de lei pentru o casă“ .
• Litigiul în sine durează de mai mulți ani, dispoziția inițială a primarului din Lumina, ce datează din 2002, prin care s-a decis acordarea de despăgubiri pentru imobilul preluat abuziv fiind nerecunoscută inițial de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.

 
 
Mihăiță Emil Vișoianu, fost subprefect al Constanței în perioada 2000-2001, alături de fiul său, au dat în judecată Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
 
Nemulțumirea celor doi pornește de la cuantumul punctelor despăgubire pe care CNCI le-a stabilit în cazul lor, pentru un imobil pe care autorii acestora îl dețineau în comuna constănțeană Lumina.
 
Contactat telefonic, Mihăiță Vișoianu a confirmat pentru ZIUA de Constanța că litigiul are la bază cuantumul despăgubirilor stabilite de CNCI, fiind vorba despre „200 de lei pentru o casă“ .
 
 

Dispoziție de primar, din 2002

 
De asemenea, acesta a precizat că litigiul în sine durează de mai mulți ani, dispoziția inițială a primarului din Lumina, ce datează din 2002, prin care s-a decis acordarea de despăgubiri pentru imobilul preluat abuziv fiind nerecunoscută inițial de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor.
 
Abia după parcurgerea unui ciclu procesual la instanțele din București, în anul 2018, CNCI a fost obligată să acorde despăgubirile fostului subprefect de Constanța și celorlalte rude îndreptățite, hotărârea rămânând definitivă în 2019.
 
Pentru a reveni la dosarul actual, cazul a fost înregistrat inițial pe rolul Tribunalului București, sub numărul 24464/3/2019, însă instanța din Capitală a invocat excepția necompetenței teritoriale, iar dosarul a fost trimis la Constanța.
 
În prezent, cazul a ajuns pe rolul Tribunalului Constanța, unde urmează să se fixeze primul termen de judecată.
 

937 de puncte despăgubire

 
Potrivit Hotărârii nr. 1200/07.10.2020 a Tribunalului București, prin cererea adresată instanței, Mihăiță Emil Vișoianu și fiul său „au formulat contestație împotriva deciziei de compensare nr. 27.612/28.06.2019 emisă de pârâtă (nr. Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor)“, potrivit www.rolii.ro.
 
În „Tabelul cu dosarele pentru care s-au emis decizii de compensare la data de 28.06.2019, ca urmare a aprobării în ședința C.N.CI. din data de 16.05.2019“, se arată că, în cazul fostului subprefect de Constanța, s-a stabilit un cuantum de 937 de puncte despăgubire.
 
Potrivit declarațiilor fostului subprefect al Constanței cunatumul de 937 de puncte despăgubire echivalează cu suma de 200 de lei, acordată pentru compensarea unei case.
 
Așa cum precizam anterior, abia prin instanță s-a decis obligarea CNCI la acordarea despăgubirilor.
 
Sentința respectivă are numărul 597/14.03.2018, fiind pronunțată de Tribunalul București. Aceasta a rămas definitivă prin Hotărârea nr. 456/05.04.2019 a Curții de Apel Constanța.
 

CNCI a invalidat dispoziția primarului

 
În cererea de chemare menționată în Sentința 597/2018, se arată că fostul prefect și fiul său au cerut „anularea Deciziei de invalidare nr. (...)/31.01.2017 emisă de CNCI“, iar, „în urma constatării existenței și întinderii dreptului de proprietate al reclamanților, obligarea pârâtelor la emiterea unei decizii de compensare pentru bunurile imobile care nu mai pot fi restituite în natură, în condițiile Legii nr. 165/2013, în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii“.
 
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că „prin Decizia a cărei anulare o solicită, pârâtele au invalidat Dispoziția de Primar nr. 119/17.07.2002 a Primarului Comunei Lumina, județul Constanța, care face obiectul dosarului de despăgubiri al ANRP cu nr. 3746/CC din 27.10.2005“.
 
Astfel, se arată în decizia instanței că „prin Procesul verbal de preluare abuzivă din 09.03.1949, au fost preluate proprietățile deținute de defunctul M. P. V. pe teritoriul administrativ al comunei Lumina“.
 
Se mai arată în hotărâre că „a fost preluat un teren în suprafață de 48 ha, una casă de locuit cu 3 camere, locuință personal cu două camere, grajd, cocină porci, coteț păsări, șură pentru oi, magazie cereale, patul porumb, fântână cu puț, dar și produse agricole, animale, bunuri casnice și piese de mobilier, așa cum reiese din Procesul verbal la punctele 4-8“, potrivit www.rolii.ro.

 
Câștig de cauză, la Tribunalul București

 
În urma analizării actelor de la dosarul cauzei, judecătorii Tribunalului București au decis să admită în parte contestația formulată de fostul subprefect al Constanței și să anuleze decizia de invalidare, luată de CNCI.
 
Totodată, instanța a validat Dispoziția nr. 119/17.07.2002 emisă de primarul comunei Lumina, „numai cu privire la recunoașterea dreptului contestatorilor la acordarea de despăgubiri pentruconstrucțiile anexe“.
 
Hotărârea Tribunalului a fost atacată la Curtea de Apel București de către reprezentanții Comisiei Naționale pentru Compensarea Imobilelor, însă apelul a fost respins ca nefondat, prin Decizia nr. 456 din 5 aprilie 2019.
 
Așa se face că CNCI a emis, în iunie 2019, dispoziția prin care s-au acordat cele 937 de puncte despăgubire, echivalând, potrivit fostului subprefect Mihăiță Vișoianu, cu 200 de lei, pentru o casă.
 

Fost subprefect, fost director portuar

 
În acest context, rămâne de văzut care va fi decizia Tribunalului Constanța, unde procesul continuă cu privire la valoarea despăgubirilor acordate.
 
Mihăiță Emil Vișoianu a fost numit subprefect al Constanței prin HG nr. 83/31 ianuarie 2000, fiind eliberat din funcție un an mai târziu, prin HG nr. 53/11 ianuarie 2001. Totodată, acesta a fost director al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime SA, între anii 1998 – 1999.
 
Citește și:

28 de directori în 102 ani:
Cine a condus Portul Constanţa (galerie foto)