Gheorghe Mihaesi, artizanul afacerii "Polaris"

# Primul scandal de notorietate in care a fost protagonist Gheorghe Martin a fost acela al salubritatii municipiului Constanta * La licitatie au participat Ecosal, firma primariei si Polaris * O parte a consilierilor locali s-au opus semnarii contractului cu Polaris, in defavoarea societatii Ecosal * Afacerea care a schimbat destinul familiei Martin l-a avut ca prim solist pe fostul primar Mihaesi * Polaris a castigat o licitatie fara sa detina nici un utilaj propriu pentru salubritate si cu o datorie de 3,4 miliarde de lei catre firma primariei, Ecosal * Culmea este ca la vremea aceea, consilierii au fost de acord, sa ofere cadou firmei Polaris parcul auto si activele Ecosal * Mihaesi a semnat ca primarul transferul * Rosal, firma care apartinea lui Silviu Prigoana, a primit la randul sau parcul auto distrus de Polaris * Printre cei mai vehementi consilieri, care s-au opus ca societatea Polaris sa preia salubritatea Constantei, au fost atunci Aurel Butnaru, Dan Culetu si Gheorghe Dragomir * Pana la urma s-a ales o solutie de compromis si masinile pe care le stricase Polaris au fost reparate de firma lui Prigoana

Unul dintre marile scandaluri in care a fost implicat Gheorghe Martin, chiar inainte de a fi numit prefect a fost acela al preluarii activitatii de salubritate a municipiului Constanta. De altfel, acesta a fost primul pentru ca au urmat altele si altele, multe dintre ele de notorietate. Este destul daca reamintim pe cel al privatizarii Meconst, care a ajuns si in Parlamentul Romaniei, al privatizarii Intertir, al tentativei de preluare a IMU Medgidia, si lista poate continua. Primul scandal, de mare amploare, dar despre care se stie mult prea putin este cel prin care Martin a preluat activitatea de salubritate a municipiului Constanta, in detrimentul societatii Ecosal, care apartinea atunci de primarie. Asta in ciuda impotrivirii unei parti bune a consilierilor locali, care au avut o serie de obiectii cu privire la semnarea contractului cu Polaris. Disputele au continuat dupa ce, un timp, societatea lui Martin a functionat cu autospecialele regiei de stat, pe care le-a pus pe chituci in mare parte. Bizar este si faptul ca la vremea respectiva Polaris a castigat licitatia, desi nu avea nici un utilaj propriu pentru salubritate, si in conditiile in care avea restante catre Ecosal, societatea primariei, de peste 3,4 miliarde de lei. Toate acestea rezulta din Raportul privind activitatea si rezultatele economico-financiare ale Ecosal pe perioada 1996-1999.Ingineria lui Mihaesi in favoarea lui MartinPrimaria Municipiului Constanta scotea la licitatie, la mijlocul anului 1998, activitatea de curatenie si evacuare a deseurilor menajere. La licitatie au participat doua societati comerciale. La una dintre acestea actionar majoritar era Primaria Municipiului Constanta, iar cealalta apartinea celor doi frati Martin, care la vremea respectiva erau detinatorii a aproape 20 de firme numai pe teritoriul judetului Constanta, avand mai multe obiecte de activitate, de la demolare de cladiri pana la shipping sau turism. Firma primariei, Ecosal, cea care efectua de ani de zile aceasta operatie, avea masini specifice acestei activitati si era pe cale sa-si schimbe parcul auto in urma unei investitii prin care erau procurate alte masini mai performante, care tocmai urmau sa vina din Germania. La vremea respectiva, in Consiliul local municipal s-a creat un adevarat scandal pe tema licitatiei privind activitate de salubrizare, desi nu se stie din ce motive, in presa nu a rasuflat nimic. Astfel, in sedinta din 3 iunie 1999, la punctul 73 de pe ordinea de zi se afla Proiectul de hotarare privind extinderea obiectului de activitate al SC Ecosal SRL aflata sub autoritatea Consiliului local al municipiului Constanta. In anexa proiectului era prezentat si un acord de principiu pentru ca societatea primariei sa participe la activitatea de salubrizare a municipiului Bucuresti, pentru ca in Constanta nu mai era loc. In acest sens, societatea primariei ar fi urmat sa se asocieze cu compania Rosal, a lui Silviu Prigoana, cu care Ecosal avea deja contracte de colaborare. Si asta in ciuda eforturilor depuse de Mihai Carbuz, administratorul societatii Ecosal, care spunea in sedinta consiliului ca "daca masinile societatii care a castigat licitatia sunt in drum spre Constanta, cele ale societatii pe care o reprezinta vor ramane fara obiectul de activitate, trebuind sa fie conservate, ori conservarea inseamna distrugerea lor". In consiliu, discutiile au devenit tot mai aprinse, pentru ca nimeni nu putea sa accepte ca o societate din Constanta si, culmea, a primariei, sa plece sa faca curatenie in Bucuresti. Printre consilierii care s-au opus cu vehementa ca societatea Polaris sa preia salubritatea Constantei a fost, la vremea respectiva, Aurel Butnaru. Iata una din declaratiile liberalului care sunt si astazi valabile: "Polaris incaseaza pentru o tona de gunoi cat pentru o tona de ciment, mai ales ca neexistand concurenta s-a ajuns la aceste preturi pe care suntem nevoiti sa le acceptam". Tiberiu Nemet, si el consilier, nu pricepea cum "a putut Polaris sa castige o licitatie pentru salubrizarea orasului fara masini, iar SC Ecosal, care are masini sa piarda licitatia". Dan Culetu, actualul prefect, pe atunci consilier, atentiona pe buna dreptate: "In primul rand vreau sa va reamintesc ca Ecosal este societatea Consiliului local si ca aceasta societate trebuie sa-si continue activitatea de curatenie, pentru ca nu s-a terminat curatenia in Constanta". Pe aceeasi pozitie s-a aflat si Gheorghe Dragomir, care propunea atunci sa fie sectorizat orasul, fiind absurd sa plece masinile la Bucuresti pentru ca nu mai au de lucru pe plan local.Martin a castigat o licitatie desi era dator la PrimarieFirma Polaris a avut la vremea respectiva cea mai mare sustinere din partea primarului de atunci, Gheorghe Mihaesi, care in cuvantul a lansat stirea bomba: "Polaris vine cu utilaje. Sa vina, sa vedem cum arata, cat de performante sunt si dupa aceea cele de la Ecosal le putem valorifica sau putem sa atacam impartirea orasului". Desi societatea Polaris avea datorie de peste 3,4 miliarde de lei catre Ecosal, deci respectiv catre primarie, este primita la licitatie pe care, culmea, chiar a si castigat-o. Carbuz, fostul director al Ecosal, a punctat la acea vreme cum a reusit Polaris sa castige licitatia: "Toata lumea cunostea preturile pe care le practicam noi, si in felul acesta Polaris a venit cu un tarif mai mic cu 20.000 de lei la fiecare tona de gunoi". Oricine isi poate da seama ca Polaris ar fi trebuit din start descalificata. Unii consilieri au si facut afirmatii in acest sens din care redam in continuare un fragment: "nu si-a respectat contractul (n.r. Polaris), pentru ca nu a venit cu dotarea respectiva, deci nu avea masinile cu care trebuia sa salubrizeze municipiul". Peste toate aceste eforturi ale unor consilieri, Polaris a preluat activitatea de salubritate in ciuda faptului ca avea datorii catre primarie si nu avea utilajele necesare pentru operarea deseurilor menajere. Artizanul acestei afaceri este fara doar si poate fostul primar gheorghe Mihaesi. De altfel favorurile pe care Mihaesi le-a facut lui Martin spun tot despre cum a ajuns fostul prefect sa obtina o afacere care avea sa-i schimbe destinul.Capusa PolarisLa numai cateva zile de la adjudecarea licitatiei, prin adresa numarul 5200 din 10 iunie 1998, administratia societatii Polaris solicita "aprobarea preluarii in folosinta a terenurilor si imobilelor aflate in administrarea Ecosal, respectiv a sediului administrativ, a bazei de productie, a unui atelier de confectii metalice, dar si a unei parti a parcului auto", care sunt imediat aprobate de Mihaesi. Numai ca fratii Martin nu respecta absolut nimic din cele stabilite prin protocolul cu Ecosal, ceea ce face ca Mihai Carbuz sa inainteze catre Polaris o prima adresa, avand numarul 1113 din 27 august 1999. In acest document se arata: "avand in vedere lipsa totala de cooperare in ceea ce priveste atat buna exploatare si administrare a patrimoniului utilizat in regim de inchiriere, cat si achitarea chiriei de la inceput pana la data prezenta, debitul fiind de 2,375 miliarde de lei, cu data de 1 septembrie inceteaza orice forma de colaborare cu firma dumneavoastra". Prin somatia respectiva, Carbuz incearca sa blocheze contractul firma Polaris care realiza profit fara cheltuieli si se consolida in detrimentul Ecosal. Dar, nu numai cei de la Ecosal sunt nemultumiti. Intre timp, societatea primariei primise ca atributii si ridicarea masinilor parcate neregulamentar pe strada. In anul 2000, printr-o alta adresa, trimisa chiar la inceputul anului, Ecosal transmite administratorilor Polaris, ca desi societatea primariei a predat un atelier de confectii metalice partenerului sau privat, societatea inca mai executa lucrari de reparatii in hala care de fapt nu-i apartine. Carbuz chiar atentioneaza Polaris-ul: "Sa eliberati toate spatiile neconditionat, fara a provoca distrugeri sau sustrageri din componenta acestor active, asa cum s-a intamplat in perioadele anterioare, cu autospecialele Ecosal abandonate de dumneavoastra, la retragerea lor din inchiriere". Si pentru ca tot a venit vorba de autogunoierele pe care le-a avut Polaris in folosinta de la Ecosal, acestea au fost inapoiate proprietarului intr-o stare deplorabila, ca aspect, dar cu chiu cu vai, functionabile. Nu a fost utilaj pe care sa-l fi folosit soferii de la Polaris si care sa fie intreg la predarea inapoi, catre societatea primariei.Ecosal face curatenie in Bucuresti prin firma lui PrigoanaMai trebuie spus ca la vremea respectiva, societatea Ecosal era asociata cu SC Rosal din Bucuresti, a carui presedinte era Silviu Prigoana. Potrivit unui raport intocmit de Mihai Carbuz, pana la urma s-a ales solutia inchirierii intregului parc auto al Ecosal catre firma lui Prigoana. Rosal s-a oferit sa asigure toate reviziile generale si reparatiile necesare repunerii in functiune a parcului auto pe cheltuiala sa, urmand sa recupereze investitia de la Ecosal dupa ce firma primariei incasa creanta sa de la Polaris, care a exploatat masinile si nu a executat reparatiile. Totodata, pe durata inchirierii toate costurile de exploatare, intretinere si reparatii ale parcului auto inchiriat urmau a fi suportate de firma lui Prigoana. Totul a fost parca facut in favoarea lui Martin.