Deschidere editie

Interviu cu prim-procurorul Viorel Teliceanu „Mai avem să ajungem în situaţia de a ne cere scuze inculpaţilor că îi deranjăm“ (video)

„Dacă procurorii stagiari nu ar mai avea ce să facă, nu aş putea să îmi desfăşor activitatea în cadrul Parchetului. Activitatea parchetului ar putea fi blocată. Nu am avea cum să facem propuneri de arestare în dosare de tâlhărie, furturi din locuinţe, de furturi din autoturisme, de viol“
 
Viorel Gabriel Teliceanu, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, a vorbit pe larg, în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa, despre modificarea Legilor Justiţiei! Magistratul este de părere că justiţia din România nu avea nevoie de aceste modificări şi că, dacă acestea vor intra în vigoare, riscăm că „să facem un fel de justiţie ca acum 25, 26 de ani“.
 
Tot în cadrul interviului, Viorel Gabriel Teliceanu a mai spus, printre altele, că, „în situaţia în care vor intra în vigoare, modificările nu vor fi benefice nici pentru cetăţeni, nici pentru justiţie“. „Vreau să vă spun că legile din România, la acest moment, sunt la nivel european. În prezent, se respectă toate drepturile inculpatului. Se observă o optică potrivit căreia într-un proces penal este mai important inculpatul decât persoana vătămată. Mai avem să ajungem în situaţia de a ne cere scuze inculpaţilor că îi deranjăm, că le trimitem eventual o citaţie şi cred că putem pune punct dreptului penal în România“, a adăugat prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa.
 
Domnule prim-procuror, ştim cu toţii ce val de proteste şi indignare publică au stârnit propunerile legislative privind modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Cu toate acestea, vă rog să ne explicaţi, pe înţelesul tuturor, ce se intenţionează a fi modificat!
 
Discutăm, practic, de nemulţumirea corpului profesional al procurorilor şi judecătorilor, care vizează două aspecte. Prima chestiune o reprezintă legile justiţiei, intitulate generic. Cea de-a doua discuţie vizează modificările la Codul Penal şi Codul de Procedură Penală, modificări care sunt substanţiale. Legat de modificările la legile justiţiei, noi suntem nemulţumiţi de modul de adoptare, de procedura legislativă a acestor legi. Practic, nu a existat o consultare cu corpul judecătorilor şi procurorilor. A existat o dezbatere în spaţiul public, dezbatere la care au participat persoane cu probleme de natură penală, persoane condamnate, cercetate în diverse dosare penale. Nu a existat o dezbatere reală, în sânul organizaţiilor legitime ale profesioniştilor, pentru a ne expune un punct de vedere clar. La noi, practic, în două zile a trebuit să dăm un aviz pe un dosar cu legi de 300 de pagini.
 
Există situaţii punctuale care ne dezavantajează strict din punct de vedere tehnic. Spre exemplu, magistraţii stagiari (judecători şi procurori) sunt împiedicaţi să adopte măsuri preventive/restrictive de drepturi. La Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa sunt 15 procurori cu funcţie de execuţie, din care şapte sunt stagiari. Dacă procurorii stagiari nu ar mai avea ce să facă, nu aş putea să îmi desfăşor activitatea în cadrul Parchetului. Activitatea Parchetului ar putea fi blocată. Nu am avea cum să facem propuneri de arestare în dosare de tâlhărie, furturi din locuinţe, furturi din autoturisme, viol.
 
Au fost foarte multe cazuri în care dosare cu un grad ridicat de periculozitate au fost lucrate de procurorii stagiari. Noi reprezentăm cel mai de jos eşalon din cadrul parchetele/instanţelor. În ceea ce îi priveşte pe judecători, se vrea ca judecătorii stagiari să nu mai intre în proceduri de învestiri cu formulă executorie (…).
 
În mediul virtual circulă mai multe ilustrări cu exemple privind modul în care noile modificări propuse ar putea afecta viaţa cetăţenilor. Un astfel de exemplu este cel legat de un suspect al unei alte infracţiuni, despre care se descoperă, la percheziţia informatică, că deţine în computer materiale cu pornografie infantilă. Vă rog să ne spuneţi ce se întâmplă în prezent într-o astfel de situaţie şi ce s-ar întâmpla în cazul în care ar fi adoptat noul pachet de legi? Pe internet ni se spune că, potrivit controversatelor propuneri legislative, nu s-ar mai deschide o nouă anchetă, pentru pornografie infantilă. Aşa este?
 
La acest moment, dacă faci percheziţii informatice într-o cauză care vizează orice fel de infracţiune, descoperi probe privind săvârşirea unor altor infracţiuni, cum ar fi pornografie infantilă. La acest moment, te poţi sesiza, poţi extinde cercetările şi pentru aceste infracţiuni. În viitor, prin adoptarea acestor modificări la Codul de Procedură Penală, nu vom mai putea face acest lucru, practic, nu te mai poţi folosi de această probă. Această împiedicare de sesizare şi de folosire a probelor identificate cu ocazia percheziţiei informatice te pune, în calitate de magistrat, să intri în incidenţă cu Codul Penal, care, la infracţiunea de omisiune a sesizării, te obligă să te sesizezi din oficiu pentru o infracţiune dacă în timpul atribuţiilor iei la cunoştinţă săvârşirea unei infracţiuni. (…) La fel se întâmplă şi în cazul interceptărilor. Pot fi situaţii grave în care investighezi o infracţiune de tâlhărie şi iese o infracţiune de corupţie. Dacă nu mai putem folosi aceste probe, s-ar putea să punem lacătul pe uşă.
 
Tot în mediul online circulă o întrebare prin care cetăţenii fac haz de necaz: „Dacă plec de la benzinărie fără să plătesc, păţesc ceva, conform noilor legi ale justiţiei?“ Până acum, se foloseau imaginile camerelor video pentru identificarea persoanei. Dacă legile trec, ce se întâmplă în acest caz? 
 
Este o ipoteză identică cu cea de la metroul din Bucureşti. În viitor nu vom mai putea folosi aceste imagini. Singura posibilitate de a identifica autorul este folosirea martorilor, realizarea unor portrete-robot. Este posibil să nu existe martori. Oamenii pot fi subiectivi. Faptele respective pot rămâne cu autor necunoscut.
 
Una dintre modificări am înţeles că vizează posibilitatea ca suspectul să poată asista nemijlocit (deci direct, nu prin avocatul său) la audierea diferitelor persoane, inclusiv a martorilor din propriul dosar. În acest caz, am putea avea victime ale unor infracţiuni de viol ori trafic de persoane audiate în prezenţa presupuşilor agresori? Ar mai avea cineva curaj să depună plângere, în această situaţie?
 
Poate exista un efect intimidant. În general, victimele cazurilor de viol sunt persoane vulnerabile. Victima poate fi intimidată dacă la audiere participă în mod direct şi presupusul autor. După audiere, suspectul îşi poate urmări apoi victimele. După trimiterea în judecată, efectul de intimidare poate fi diminuat.
 
Ar mai exista posibilitatea organizării flagrantului delict, în contextul în care suspecţilor li s-ar aduce de îndată la cunoştinţă faptul că deţin această calitate într-un anume dosar?
 
În noile modificări, nu trebuie să îi aduci la cunoştinţă persoanei când dobândeşte calitatea de suspect. Ea poate lua la cunoştinţă când s-a depus sesizarea faţă de ea. Suspectul ştie de această calitate încă de la începutul demarării procesului de strângere a probelor. Evident, îl poate pune în gardă. Ulterior, flagrantele pot fi devoalate.
 
Cum afectează anchetele înlocuirea constatărilor tehnico-ştiinţifice cu expertizele?
 
Aici avem o situaţie destul de gravă. Prin această modificare, se înfrânge, în primul rând, principiul fundamental al dreptului procesual penal. La acest moment, există în dreptul procesual penal principiul liberei aprecieri a probelor. Asta înseamnă cu organul de urmărire penală ori judecătorul are deplină libertate să aprecieze, în funcţie de probatoriul administrat în dosar, căreia dintre probe îi asigură o relevanţă juridică mai mare sau mai mică. Oferirea posibilităţii inculpatului ca în urma contestării concluziilor raportului de constatare să se dispună obligatoriu o expertiză înseamnă oferirea acestuia a dreptului de veto asupra probelor care se administrează în procesul penal.
 
Avem în mediul online nenumărate cazuri cu „filmuleţe“ ale elevilor, liceenilor în care sunt umiliţi, bătuţi, agresaţi alţi elevi ori cadre didactice. Până acum, se deschideau anchete în baza acestor materiale. Dacă pachetul legislativ trece în forma actuală, ce se va întâmpla în aceste situaţii?
 
Şi în aceste situaţii există posibilitatea să nu poţi să demarezi o anchetă. În varianta modificărilor, se preconizează ca înregistrările video să nu poată fi utilizate dacă sunt făcute de o terţă persoană. Se încearcă introducerea nulităţii absolute. Nu se lasă nici măcar la limita aprecierii judecătorului.
 
Au fost deschise cazuri inclusiv cu profesori sau învăţători ce îşi agresau verbal şi nu numai elevii. Cu acestea ce s-ar întâmpla? 
 
Dacă înregistrarea este făcută de victimă, parte în conflict, potrivit modificărilor, încă se pot folosi aceste imagini. Dacă sunt făcute de o terţă persoană, aceste înregistrări nu mai pot fi folosite.
 
În sfârşit, domnule procuror, spuneţi-ne dumneavoastră, în calitate de magistrat şi prim-procuror al unei unităţi de parchet ce se ocupă, printre altele, cu infracţiuni ce vizează direct oamenii şi integritatea fizică şi psihică a acestora (tâlhării, jaf, viol, scandaluri, loviri sau alte violenţe etc.), care este aspectul cel mai important legat de modificările propuse? Ce ne scapă din vedere? Care este imaginea de ansamblu? 
 
Vor avea de suferit oamenii de rând. Aşa cum v-am spus, nu vor putea fi probate infracţiuni de drept comun, cu care ne confruntăm zilnic. Riscăm să facem un fel de justiţie ca acum 25, 26 de ani. Poate că nici ca atunci. Tehnica a evoluat. Mijlocele de investigare s-au îmbunătăţit substanţial, ceea ce a dus, evident, la îmbunătăţirea calităţii activităţii de urmărire penală şi a justiţiei în general. Dacă vor fi adoptate aceste modificări, vom ajunge în situaţia în care eventual să probăm doar infracţiuni cu ceva martori. Aşa cum am mai spus, martorii sunt şi ei unii subiectivi. Nu pot să ofere tot timpul informaţiile necesare. Nu ne putem baza doar pe martori. Astfel, în multe dintre situaţii, vom da soluţii de clasare.
 
Mai este o modificare, spun eu, revoltătoare: dacă, după ce s-a depus plângerea, este indicată şi o persoană cunoscută în plângere, magistratul este obligat să înceapă urmărirea penală cu privire la această persoană. Practic, abia acum se ajunge în situaţia expusă în mass-media ca, pe baza unui denunţ, să ai calitatea de suspect. Nu se mai pune problema administrării unui probatoriu rezonabil. Dacă vor intra în vigoare, modificările la legile justiţiei nu vor fi benefice pentru cetăţeni, nici pentru justiţie.
 
Justiţia de la noi din ţară nu avea nevoie de astfel de modificări. Vreau să vă spun că legile din România, la acest moment, sunt la nivel european. În prezent, se respectă toate drepturile inculpatului. Se observă o optică potrivit căreia într-un proces penal este mai important inculpatul decât persoana vătămată. Mai avem să ajungem în situaţia de a ne cere scuze inculpaţilor că îi deranjăm, că le trimitem eventual o citaţie şi cred că putem pune punct dreptului penal în România.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Prim-procurorul Viorel Teliceanu, precizări importante legate de poliţistul suspectat că ar fi molestat doi copii

10 Jan 2018 913

Parchetul General al României a anunţat cine va conduce Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa până în septembrie

06 Mar 2017 1088

Judecătorul Arhip se pronunţă azi în dosarul medicului Victor Boţ, acuzat de viol

19 Jan 2017 1160

Judecătorul Alexandru Arhip îl pune din nou în libertate pe medicul Victor Boţ, acuzat de viol

08 Dec 2016 1013

Este acuzat de viol Medicul homeopat Victor Boţ din nou în faţa judecătorului Alexandru Arhip

25 Nov 2016 1532

Ar trebuie să-şi cumpere românii arme pentru autoapărare? Ce spune un procuror

25 Nov 2016 1524

Medicul homeopat Victor Emanuel Boţ rămâne în arest

16 Nov 2016 932

Medicul homeopat Victor Emanuel Boţ rămâne în spatele gratiilor

05 Nov 2016 1211

Medicul Emanuel Boţ, acuzat de viol, din nou aproape de libertate, graţie judecătorului Arhip

02 Nov 2016 1441

Şef nou la Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa. Cine este, de unde vine şi ce avere are

12 Sep 2016 6945

Judecători şi procurori noi la Constanţa

18 Jan 2014 1969

Iată calendarul exact stabilit de INM Ei sunt judecătorii şi procurorii constănţeni declaraţi admişi la examenul de capacitate

10 Sep 2013 2933

Judecat pentru trafic de droguri Osândit definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare

13 Sep 2012 1096

TNL Constanta si-a infiintat Birou Permanent

24 Apr 2007 1155

Trei traficanti de droguri isi asteapta sentinta

01 Mar 2007 997