Mara Construct a făcut ţăndări şi situl arheologic În pericol. Cetatea Capidava ratează lista UNESCO?!

Cetatea Capidava, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate şi integritate definite de UNESCO, potrivit unei declaraţii a Comisiei Naţionale „Limes”, a precizat ministrul Culturii, Corina Şuteu. Declaraţia ministrului vine ca urmare a concluziilor Comisiei Naţionale „Limes”, care a încheiat recent o vizită pentru monitorizarea situaţiei Cetăţii Capidava.
 
Reprezentanţii comisiei au concluzionat că cetatea a fost afectată „semnificativ” de lucrările menite să o restaureze, să o consolideze şi să o pună în valoare. „Astfel, Cetatea Capidava, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate şi integritate definite de UNESCO pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial (UNESCO World Heritage List), fapt care poate afecta includerea sitului pe listele tentative naţionale în cadrul Programului Naţional «Limes»”, a mai spus ministrul Culturii, Corina Şuteu.

Situaţia Cetăţii Capidava este deosebit de gravă!

Comisia Naţională „Limes” a făcut câteva constatări care atestă situaţia deosebit de gravă a Cetăţii Capidava. Pe 1 octombrie, o parte a membrilor acestei comisii a efectuat o vizită în teren. Iată ce spun specialiştii comisiei: „Ceea ce se găseşte la faţa locului în şantierul abandonat de peste zece luni, în absenţa unui constructor care să finalizeze proiectul, este o reconstrucţie perimetrală a cetăţii, cu intrări sub arcadă de cărămidă în turnuri, cu zone în care, peste structura originală preexistentă începerii lucrărilor în 2015, s-a ajuns până la dublarea înălţimii păstrate a curtinelor. Consecinţă directă a modului în care s-a proiectat, avizat şi executat intervenţia asupra zidurilor, turnurilor şi a celor două porţi (principală şi secundară - poternă), cetatea, în forma sa actuală, nu mai corespunde criteriilor de autenticitate şi integritate definite de UNESCO. Comisia Naţională «Limes» solicită autorităţilor competente luarea unor măsuri urgente pentru remedierea stării de lucruri constatate în cazul cetăţii Capidava şi prevenirea unor situaţii de acest fel. În prezent, la Capidava poate fi văzută reconstrucţia cetăţii zidite în a doua jumătate a secolului al III-lea. Ea se distinge prin masivitate şi volum, dar nu mai conferă lizibilitate fazelor istorice care însoţesc monumentul până în secolul al XI-lea, când fortificaţia a fost definitiv abandonată. Nu au fost consultaţi nici responsabilii ştiinţifici ai sitului arheologic”.

Despre Comisia Naţională „Limes”

Comisia Naţională „Limes” este forul ştiinţific constituit pe lângă Ministerul Culturii de coordonare şi control al proiectelor de cercetare necesare realizării documentaţiei pentru clasarea ca monument istoric, potrivit Legii 442/2001, şi pentru monitorizarea strategiei de management a Limesului în vederea înscrierii pe Lista Indicativă a Patrimoniului Mondial UNESCO a obiectivelor de patrimoniu cultural imobil ce au alcătuit frontiera Imperiului Roman pe teritoriul României.
 
Comisia Naţională „Limes” este formată din Felix Marcu, Ovidiu Ţentea, Alexandru Popa, Sorin Nemeti, Szilamér Pánczél, Ioan Carol Opriş, Coriolan Opreanu, Sorin Cociş şi Florian Matei-Popescu.
 
Programul Naţional „Limes”, dedicat inventarierii şi cercetării arheologice a frontierei Imperiului Roman de pe teritoriul României, a fost instituit în anul 2014 şi se derulează în perioada 2015-2017, fiind finanţat din bugetul Ministerului Culturii.

Proiectul Capidava made in CJC 

La Capidava, Consiliul Judeţean Constanţa a desfăşurat în ultimii doi ani, în calitate de beneficiar, un proiect cu fonduri europene, intitulat „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”. Proiectul este parte a Programului Operaţional Regional 2007 - 2013, iar valoarea investiţiei trebuia să fie de 74 de milioane de lei.
 
Iniţial, proiectul - cel mai mare proiect public desfăşurat în ultimele decenii asupra unui monument antic din România - a avut ca termen de finalizare data de 31 decembrie 2015. Între timp, din cauza unor disfuncţionalităţi semnificative de ordin administrativ, care fac subiectul unei anchete DNA în curs de derulare, a fost declarat nefuncţional, urmând ca restul de lucrări neexecutate să se efectueze până la data-limită 31 decembrie 2017, din fonduri proprii ale Consiliului Judeţean Constanţa. În acest moment, la Capidava nu se derulează niciun fel de lucrări.
 
Proiectul Cetăţii Capidava poate fi considerat un proiect ratat. Acum câteva luni, autorităţile judeţene anunţau o expertiză pentru a se calcula cât s-a lucrat la situl arheologic de la Capidava, deoarece existau diferenţe între declaraţiile constructorului şi ale dirigintelui de şantier.

Cum acţionează CJC şi Direcţia de Cultură în lumina concluziilor Comisiei „Limes”

Preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Marius Horia Ţuţuianu, a precizat că aşteaptă să primească instituţional raportul Comisiei Naţionale „Limes” şi, în funcţie de recomandările specialiştilor din acest for, va cere un raport pe tema Cetăţii Capidava şi la Direcţia Judeţeană de Cultură, care are în atribuţii conservarea monumentelor de patrimoniu. Totodată, Ţuţuianu va lua în discuţie ca autoritatea judeţeană să facă plângeri penale persoanelor responsabile de nerespectarea proiectului privind „Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”, precum şi constructorului SC Mara Construct.
 
Cea mai mare problemă care planează în acest moment este dacă administraţia judeţeană va fi nevoită să restituie fondurile europene cu care au fost începute lucrările de la Capidava, mai ales că proiectul are deja şi un istoric penal, care nu poate fi trecut cu vederea! „Să sperăm că nu se va ajunge aici”, a spus Ţuţuianu, care se declară însă îngrijorat.
 
La rândul său, şefa Direcţiei Judeţene de Cultură, Magdalena Tiţă, este de părere că „la Capidava ar fi trebuit să ajungă şi Corpul de Control al Ministerului Culturii, pentru că sesizări s-au tot făcut. Au fost discutate lucrurile acestea, toată lumea este de acord că proiectul de pe hârtie nu a fost transpus în realitate. Ştiu că arheologii şi responsabilul de şantier au făcut numeroase informări în timpul lucrărilor de la Capidava. Vreau să văd şi eu acest concluzii ale Comisiei «Limes» şi cred că este necesar să ne întâlnim şi să luăm decizii importante în privinţa acestui proiect”. Şi şefa de la Cultură a admis că marele risc este ca judeţul să fie nevoit să dea banii înapoi pentru proiectul ratat al Cetăţii Capidava.

Capidava ratează lista UNESCO!

Prin proiectul „Danube Limes Brand“ demarat în 2014, cetăţile romane din judeţul Constanţa Carsium şi Capidava urmau să fie propuse în urma unor monitorizări pe lista UNESCO. Nicolae Constantin, directorul Muzeului „Carsium” din Hârşova, spunea, în 2014, că, în cazul în care cele două cetăţi, Carsium şi Capidava, vor intra în patrimoniul UNESCO, atunci şi cetăţile vor intra în circuitul turistic şi implicit vor avea mai mulţi vizitatori. Cetăţile ar putea să fie adăugate celor şapte monumente sau locuri din România protejate internaţional. Este vorba despre Delta Dunării, aşezările săseşti cu biserici fortificate din Transilvania, Mănăstirea Horezu, bisericile pictate din nordul Moldovei, Cetatea Sighişoara, bisericile de lemn din Maramureş şi fortăreţele dacice din Munţii Orăştiei.
 
Proiectul „Danube Limes Brand”, finanţat prin Programul Operaţional Regional Sud-Estul Europei, îşi propunea în 2014 extinderea limesului dunărean ca parte a sitului transnaţional UNESCO „Frontierele Imperiului Roman”, Carsium şi Capidava fiind considerate două situri reprezentative pentru antichitatea de la Dunărea de Jos, puncte strategice pentru apărarea liniei dunărene în fata atacurilor ce veneau de peste Dunăre, centre economice importante în schimburile cu comunităţile din Câmpia Română. În cadrul proiectului „Danube Limes Brand”, Institutul Naţional al Patrimoniului, împreună cu partenerii proiectului şi invitaţii lor, cercetători şi experţi în domeniul patrimoniului cultural, au efectuat o vizită de studii, în judeţele Constanţa şi Tulcea, în septembrie 2014.

Povestea penală şi nemeritată a Cetăţii Capidava

Pe data de 19 aprilie, Andrei Bodean, procuror al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Serviciul Teritorial Constanţa, a dispus trimiterea în judecată a omului de afaceri Constantin Dima, administrator al SC Mara Construct SRL, bănuit de constituire a unui grup infracţional organizat, de folosire cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri, în formă continuată (două fapte), de evaziune fiscală, în formă continuată (două fapte), de spălare a banilor (două fapte), precum şi de fals în declaraţii. În cauză, Toma Mihai, administrator al SC Eva Solution SRL, a fost deferit Justiţiei pentru constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, şi spălare a banilor.
 
Mai departe, lista inculpaţilor este continuată de: Khalid Ouahmane, administrator al SC Nord Colorado SRL, bănuit de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, şi spălare a banilor, Cristea Marian Enache, administrator al SC Nicotrans Eurologistic SRL, şi SC Professional Equipment Solutions SRL, bănuit de constituire a unui grup infracţional organizat, spălare a banilor (două fapte), complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, şi evaziune fiscală, în formă continuată, Marian Iulian Dumitru, administrator al SC Clasic Confort International SRL, bănuit de constituire a unui grup infracţional organizat şi spălare a banilor. Lucian Petrache a fost trimis în judecată sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, complicitate la spălarea banilor şi complicitate la spălarea banilor.
 
SC Mara Construct SRL este suspectată de constituire a unui grup infracţional organizat, de folosire cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri, în formă continuată (două fapte), de evaziune fiscală, în formă continuată (două fapte), şi de spălare a banilor (două fapte), SC Nord Colorado SRL este bănuită de constituire a unui grup infracţional organizat, de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, şi de spălare a banilor.
 
SC Nicotrans Eurologistic SRL este acuzată de constituire a unui grup infracţional organizat şi de spălare a banilor, SC Professional Equipment Solutions SRL, de constituire a unui grup infracţional organizat, de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, de evaziune fiscală, în formă continuată, dar şi de spălare a banilor.
 
SC Clasic Confort International SRL este acuzată de constituire a unui grup infracţional organizat, dar şi de spălare a banilor, în timp ce SC Eva Solution SRL este bănuită de constituire a unui grup infracţional organizat, de complicitate la evaziune fiscală, în formă continuată, dar şi de spălare a banilor.
 
Mara Construct are sediul social în localitatea Mihail Kogălniceanu. Asociat unic al firmei este Maria Cătălina Lăpăduş, născută la data de 6.03.1983, în Constanţa, fina fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Daniel Constantinescu. Aşa cum arătam şi în ediţiile anterioare, Lăpăduş a preluat firma, în 2010, de la mama ei, Sanda Ciocoiu, şefa Conpress Holding. SC Mara Construct este administrată de Gheorghe Ciocoiu şi are ca activitate principală „lucrări de construcţie a clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale“.
 
De menţionat că, în prezenta cauză, ANAF şi Consiliul Judeţean Constanţa s-au constituit parte civilă în procesul penal, cu suma totală de 53.880.674 de lei, reprezentând presupusul prejudiciu produs bugetului de stat prin săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi prejudiciul provocat prin faptele comise în legătură cu cele două proiecte.

Citeşte şi

Cum a „căzut“ Dima de la Mara Construct
„Documente false şi inexacte“ la Consiliul Judeţean Constanţa (rechizitoriu)