Mazăre - „Nu vreau să fiu judecat de o judecătoare posibil şantajabilă” Ce legătură există între dosarul lui Dinel Staicu, retrocedările din Constanţa şi dosarul Portul

Simona Neniţă a fost preşedintele Completului 5 al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă care, la începutul lunii octombrie 2011, a respins propunerea procurorilor anticorupţie de prelungire a mandatelor de arestare preventivă în dosarul Portul

Cauza denumită generic „Şpaga de 1,2 milioane de euro” sau „Dinel Staicu”, botezată astfel de presa centrală, are legături la Constanţa. Două dintre judecătoarele ale căror nume ar apărea în dosar, potrivit Luju.ro, au legături cu cele două cauze celebre ce au atras atenţia procurorilor anticorupţie asupra presupusei corupţii de la malul mării. Mai exact, este vorba despre magistraţi care au legătură cu celebrul proces al retrocedărilor Constanţei, în care sunt judecate câteva zeci de persoane, dar şi cu dosarul „Portul“, care ar fi destructurat sistemele din vămile constănţene. ZIUA de Constanţa vă prezintă îmbinările şi conexiunile dintre cele trei dosare de presupusă corupţie şi magistraţii care le „supervizează“.

Scandalul iscat în urma presupusei şpăgi de 1,2 milioane de euro care ar fi fost plătită pentru magistraţi de către Dinel Staicu, prin intermediul avocatei, pentru presupusa eliberare a fratelui său are ramificaţii la Constanţa! lumeajustiţiei.ro arată că printre magistraţii care ar fi fost implicaţi în dosarul de presupusă mită ar fi şi „judecători de la Curtea de Apel Bucureşti şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum Simona Neniţă, Ana Maria Dascălu, Stan Mustaţă sau Elena Ursulescu“. Iar cele două nume care atrag atenţia ar fi Elena Ursulescu şi Simona Neniţă. Aceeaşi lumeajustiţiei.ro mai scrie că, analizând iniţialele menţionate în referatul de arestare a inculpaţilor din dosarul lui Dinel Staicu, reiese că „N.S.“ ar corespunde unui unic magistrat de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, anume Simona Neniţă. Conform aceleiaşi surse, numele Elenei Ursulescu ar fi fost asociat dosarului după ce s-a constatat că iniţialele U.E. nu îi pot aparţine decât ei, în calitate de preşedinte al Secţiei a II-a penale a Curţii de Apel Bucureşti.

Cazul Elenei Ursulescu

În ceea ce o priveşte pe judecătoarea Elena Ursulescu, numele său a fost adus în atenţia presei legat de procesul „retrocedările Constanţei“ chiar de către edilul Radu Mazăre, unul dintre cei aproape 40 de inculpaţi, care, în cadrul unei emisiuni televizate transmise în luna septembrie 2010, ar fi afirmat despre aceasta (care era preşedintele completului de judecată) că ar fi un judecător „şantajabil“. Mai exact, primarul a afirmat, potrivit Agerpres: „Primul semn de întrebare în legătură cu judecarea cauzei a apărut când a fost schimbată judecătoarea ce a primit iniţial acest dosar, în urmă cu un an şi jumătate, prin repartizare aleatorie. Am aflat că pe 18 februarie 2010, în şedinţa Colegiului de Conducere al Curţii de Apel Bucureşti, s-a procedat la înlocuirea judecătoarei Lia Savonea cu Elena Ursulescu, fără tragere la sorţi, pe motivul că Lia Savonea are prea mult de muncă. Ulterior, în instanţă, atitudinea magistratului mi-a ridicat mari semne de întrebare şi întâmplarea a făcut, după ce am părăsit sala de judecată, ca un ziarist să-mi atragă atenţia asupra unor motive emoţionale care ar putea să o influenţeze pe judecătoare“.

„Nu consider că sunt într-o incompatibilitate crasă“

Concret, edilul ar fi făcut referire la eventualele probleme de legalitate pe care le-ar fi avut fiul judecătoarei, motiv pentru care Mazăre se întreba: „Oare Elena Ursulescu, mama avocatului milionar Dragoş Alexandru Ursulescu, anchetat de DNA şi prezumtiv de a fi pus sub învinuire şi de a-şi pierde banii şi libertatea, mă va judeca obiectiv şi imparţial în dosarul meu instrumentat de acelaşi DNA? Eu unul nu vreau să fiu judecat de o judecătoare posibil şantajabilă“. În replică, judecătoarea Elena Ursulescu a afirmat, tot în cadrul unei emisiuni televizate, difuzate la momentul respectiv pe postul Antena 3: „Nu consider că sunt într-o incompatibilitate crasă, nu putem să glosăm pe ceea ce nu ştim (...) Dânsul (n.r. Radu Mazăre), dacă afirmă ceva, trebuie să dovedească“. În plus, magistratul a continuat spunând: „Sunteţi departe de adevărul care se întâmplă în justiţie, nu se dau asemenea telefoane (n.r. de intervenire împotriva cuiva), nu ne-a impus nimeni să condamnăm nici pe domnul Mazăre, nici pe doamna Grecu (n.r. realizatorul emisiunii), nici pe altcineva“.

Judecătoarea Ursulescu: „Domnul Mazăre m-a recuzat în acest dosar“

„Dosarul pus pe masa judecătorului îi aparţine, îl studiază filă cu filă şi judecătorul vede ce-i acolo. Ce se glosează pe ecran şi în presă este departe de ceea ce este în acel dosar. Deci, nu înţeleg să ne judecăm pe ecran“, a completat judecătorul învestit să soluţioneze dosarul retrocedărilor. Nu în ultimul rând, magistratul a demontat schema ieşirii lui Mazăre în presă: „Vă rog să aveţi în vedere tot ce v-am spus, că domnul Mazăre m-a recuzat în acest dosar şi i-a fost respinsă cererea, eu mâine (n.r. septembrie 2010) am să mă pronunţ cu privire la un aspect din dosar şi faceţi singură legăturile, cu toată această acţiune îndreptată împotriva băiatului meu - pentru care eu nu pot răspunde, e major - faceţi o legătură cu ceea ce am eu de făcut aici“, a conchis magistratul.

Judecătoarea Neniţă i-ar fi vrut liberi pe „şefii“ Constanţei

În ceea ce o priveşte pe cea de-a doua judecătoare, Simona Neniţă, numele său se leagă în presa constănţeană de dosarul Portul. Astfel, magistratul Neniţă a fost preşedintele primului complet de judecată care a decis împotriva menţinerii în arest a suspecţilor din dosarul de corupţie portuară. Mai precis, Simona Neniţă a fost preşedintele Completului 5 al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţă care, la începutul lunii octombrie 2011, a respins propunerea procurorilor anticorupţie de prelungire a mandatelor de arestare preventivă a unor acuzaţi precum fostul director portuar Eugen Bogatu, fostul şef al vămilor constănţene, Sunai Cadîr, afaceristul Cătălin Aurelian Pilcă, dar şi alte persoane cu funcţii înalte nu numai în sistemul vamal, ci şi în mediul portuar.