Deschidere editie

Ministerul Finanțelor și Administrația de Apă Dobrogea - Litoral revendică în instanță 26.000 mp de plajă, suprafețe intabulate de Municipiul Constanța. Primăria le-a intabulat ca poligoane!

La scurt timp după ce fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre, demisiona din funcţie şi se făcea nevăzut, neştiut, Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL), şi Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, au prins curaj şi au înregistrat pe rolul Tribunalului Constanţa dosarul 6105/118/2016, având ca obiect o revendicare imobiliară.
 
Potrivit reprezentanţilor ABADL, este vorba despre o suprafaţă de plajă de 25.971 mp situată în municipiul Constanţa, având la sud strada Prelungirea Bucovinei şi la nord prelungirea Ion Raţiu (zona cunoscută drept plaja Trei Papuci până la Universitatea „Spiru Haret“).
 
Biroul de presă al municipalităţii spune că este vorba o suprafaţă din fâşia care reprezintă domeniul privat al municipiului Constanţa, împărţită în poligoane. Întreaga fâşie face legătura între Pescărie şi Portul Tomis. Suprafaţa revendicată de Apele Române face parte poligoanele 8, 9, 10, 11 şi 12. Reprezentanţii municipalităţii nu au putut preciza dacă în acest moment pe aceste poligoane se desfăşoară activităţi economice.
 
După ani de amânări, pe 31.05.2019, Tribunalul Constanţa s-a pronunţat în dosarul 6105/118/2016. Magistraţii au admis excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată prin întâmpinare de Statul Român prin MFP, şi au respins acţiunea civilă formulată de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea -Litoral (ANAR-ABADL), ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
 
Vă redăm mai jos decizia magistraţilor: „Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Constanţa, reclamanta Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ANAR-ABAD) a chemat în judecată pe pârâţii Municipiul Constanţa prin primar, Consiliul Local Municipal şi Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să  dispună  restituirea imobilului teren - plaja litoralului românesc în suprafaţă de 25.971 mp, situată în municipiul Constanţa, în patrimoniul public al statului român şi în administrarea reclamantei. De asemenea, se solicită radierea menţiunilor cu privire la dreptul de proprietate înscris, aferent terenului în suprafaţă de 25.971 mp.
 
Reclamanta, invocând dispoziţiile art.136 alin 3 din constituţie, ale art.3 din Legea nr.107/1996, Legea nr.213/1998, învederează instanţei că plaja litoralului românesc este nominalizată în mod expres în HG nr.1705/2006 ca fiind imobil aflat în domeniul public al statului, dat în administrarea instituţiei reclamante, cu o valoare de inventar de 3.829.217 lei. Se apreciază că în virtutea dreptului de administrare, reclamanta are dreptul şi obligaţia de a întreprinde toate acţiunile necesare în vederea protejării patrimoniului public, susţinând că plaja litoralului românesc se află în parte în posesia municipiului Constanţa, care a intabulat în favoarea sa dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 25.971 mp.
 
Reclamanta menţionează că legea face referire la situaţia unui litigiu ce are ca obiect dreptul de proprietate publică (art.865 alin 2 lit.b C civil), situaţie în care titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate. Se mai susţine că legea nu prevede că titularul dreptului de administrare nu poate sta în judecată, dar obligă pe acesta să cheme alături de el pe statul român prin MFP, care este reprezentantul statului.
 
Pârâtul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice a formulat întâmpinare prin care îşi exprimă poziţia procesuală, în sensul că este de acord cu acţiunea reclamantei, care deţine dreptul de administrare asupra imobilului din litigiu, susţinând că aceasta are dreptul şi obligaţia de a întreprinde toate acţiunile necesare în vederea protejării patrimoniului public.
 
Pârâţii, municipiul Constanţa prin primar şi Consiliul Local Municipal, au formulat întâmpinare prin care, pe cale de excepţie, au invocat lipsa calităţii procesuale active în cadrul acţiunii în revendicare, apreciind că din analiza art.865, art. 563, art.861 alin 3 din C.civil, art.12 alin 5 din Legea nr.213/1998, precum şi art.75 – 77 C.p.c., rezultă că dreptul de a apăra în justiţie proprietatea publică aparţine titularului dreptului de proprietate, singurul care justifică calitatea procesuală activă. Pe fondul cauzei se solicită respingerea acţiunii ca nefondată.
 
Instanţa a dispus unirea cu fondul cauzei, a excepţiei lipsei calităţii procesuale active, prin încheierea de şedinţă pronunţată la data de 16.12.2016, apreciind că este necesar să fie administrate probe pentru a stabili cine este titularul dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu.
 
În raport cu dispoziţiile art.248 C.p.c., instanţa va analiza şi se va pronunţa cu prioritate asupra excepţiei invocate de pârâţi. În primul rând se constată că, astfel cum s-a stabilit în doctrina de specialitate şi precum se prevede prin dispoziţiile art.36 din C.p.c., calitatea procesuală activă presupune existenţa unei identităţi între reclamant şi titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii, iar într-o acţiune ce are ca obiect revendicare imobiliară, calitatea de reclamant nu o poate avea decât persoana care este titular al dreptului de proprietate asupra imobilului din litigiu.
 
În speţă, reclamanta recunoaşte că este doar titulara dreptului de administrare asupra imobilului menţionat prin acţiune, titular al dreptului de proprietate fiind statul român, dar invocând dispoziţiile art.865 alin 2 lit.b C civil, susţine că are dreptul de a promova o asemenea acţiune.
 
Potrivit art. 865: Apărarea dreptului de proprietate publică, (3) Dispoziţiile art. 563 se aplică în mod corespunzător: „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deţine fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.”
 
În consecinţă, apărarea în justiţie a proprietăţii reprezintă o obligaţie care revine titularului dreptului de proprietate. În conformitate cu dispoziţiile art.865 alin 2 lit.b C civil, invocate de reclamantă în susţinerea calităţii sale procesuale active, titularul unui drept corespunzătoare proprietăţii are obligaţia să îl introducă în proces pe titularul dreptului de proprietate publică, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură civilă.
 
Prin dispoziţiile art.75 din Codul de procedură civilă sunt stabilite condiţiile prin care pârâtul poate arăta titularul dreptului, iar prin dispoziţiile 68 – 71 C.p.c. este reglementată modalitatea de chemare în judecată a unei alte persoane care ar putea să pretindă aceleaşi drepturi ca şi reclamantul.
 
În cauză, reclamanta nu a formulat nicio cerere, iar din modalitatea de redactare a cererii de chemare în judecată rezultă că aceasta a înţeles să se judece în contradictoriu cu titularul dreptului de proprietate, pe care îl recunoaşte ca fiind pârâtul statul român.
 
Din analiza acestor texte de lege, rezultă că cel care se poate adresa instanţei cu o acţiune în revendicare imobiliară este numai titularul dreptul de proprietate publică, astfel cum se prevede expres în art.865 alin 1 C.civil, conform căruia obligaţia apărării în justiţie a proprietăţii revine titularului.

În doctrina de specialitate s-a consacrat  ideea că „în situaţia în care reclamantul nu invocă (mai exact, nu dovedeşte) un mod de dobândire a dreptului de proprietate cu privire la bunul în litigiu, atunci se va putea ridica şi admite excepţia lipsei calităţii procesuale active”.
 
Tribunalul a constatat că reclamanta recunoaşte că este doar titulara dreptului de administrare asupra imobilului menţionat prin acţiune, titular al dreptului de proprietate fiind statul român şi, pe cale de consecinţă, se constată că aceasta nu a făcut dovada calităţii sale procesuale active. De altfel, din probele administrate în cauză instanţa constată că, întrucât reclamanta nu  face dovada unui mod de dobândire a dreptului de proprietate, atunci acţiunea în revendicare nu se poate soluţiona pe fond, prin compararea modurilor de dobândire a proprietăţii invocate de părţi, în ipoteza în care şi pârâtul se prevalează de un mod de dobândire a dreptului de proprietate.
 
În raport cu aceste considerente, instanţa va admite excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată prin întâmpinare, şi va respinge acţiunea, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
 
Pentru aceste motive, în numele legii, magistraţii Tribunalului Constanţa au admis excepţia lipsei calităţii procesuale active, invocată prin întâmpinare, şi au respins acţiunea civilă formulată de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ANAR-ABADL), ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
 
Obligă reclamanta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 658,06 lei, reprezentând onorariu avocat, către pârâţii municipiul Constanţa prin primar şi CLM. Cu apel în termen de 30 zile de la data comunicării. Apelul se depune la Tribunalul Constanţa”, potrivit www.rolli.ro.
 
Facem menţiunea că pe data de 17.07.2019 Statul Român, prin Ministerul Finanţelor Publice (AJFP Constanţa), a declarat apel, iar ulterior, pe 24.07.2019, şi Administraţia Naţională Apele Române, prin Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL).
 
Magistraţii de la Curtea de Apel urmează să stabilească un termen pentru acest dosar.
 
Precizăm că Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral şi Primăria Constanţa îşi dispută în instanţă şi zona Poligon 23 de la Pescărie în cadrul altul proces. Primăria voia să construiască acolo un port pescăresc, iar ABADL îşi vrea terenul înapoi.
 

Citeşte şi:

Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral şi Primăria Constanţa îşi dispută în instanţă zona Poligon 23. Administraţia locală demarase amenajarea unui adăpost pescăresc! (galerie foto + document)


Consiliul Municipal Constanţa modifică Regulamentul local de urbanism Zona Pescărie ar putea redeveni „raiul“ pescarilor de la Marea Neagră (document)
 
Adăpost pescăresc pe terenul din zona Poligonului 23. Primăria Constanţa a emis certificatul de urbanism
 
Primăria vrea să investească într-un adăpost pescăresc
 


Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Undă verde Beach bar ridicat de Mitcos Art SRL pe plaja din Faleză Nord

12 Sep 2019 708

Nava Marina 1 a Apelor Române, andocată și reparată de Tehnorex International (document)

30 Aug 2019 350

Algele şi deşeurile de pe plaje, adunate de Iridex Group Salubrizare (document)

30 Aug 2019 546

Constănţeanul supărat Petiţie online pentru ecologizarea lacului Tăbăcărie din Constanţa. Directorul ABADL - „Curăţăm, dar nu putem zilnic, recunosc!“ (galerie foto+document)

02 Aug 2019 1436

Posturi vacante la Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea – Litoral Constanţa

27 Jul 2019 1530

UPDATE. Protest în fața sediului ABADL din Constanța. Ce nemulțumiri au protestatarii (galerie foto)

12 Jul 2019 833

Sindicatul Apele Române Litoral, la judecată cu ABADL. Ce revendică angajaţii

12 Jul 2019 1026

Dispute pe o licitaţie organizată de Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral. Care sunt părţile implicate. Despre ce este vorba

10 Jul 2019 1122

ABADL monitorizează calitatea apei din lacul Techirghiol

20 Jun 2019 1226

Editorial Uzun de la ABADL stă la umbra aerului condiţionat şi se face că nu observă dispreţul administratorilor de plajă?!

20 Jun 2019 2356

Operatori economici din Mamaia și Eforie, sancționați pentru amplasarea șezlongurilor la un pas de apa mării

19 Jun 2019 4421

Bătaie de joc pe plajele din Mamaia. Şezlongurile sunt amplasate la un pas de apa mării

17 Jun 2019 7054

USR Constanţa, sesizări către ABADL şi Poliţia Locală Lacul Tăbăcărie a devenit bătaia de joc a autorităţilor. Ce spune administratorul luciului de apă?

14 Jun 2019 2276

Constănţeanul supărat Asociația „Verde Urban“ - „Cine curăţă lacul Tăbăcărie?“

08 Jun 2019 1803

White Beach SRL va amenaja o plajă turistică în Mamaia

31 May 2019 923