Pericolul Peninsula

Virgil Breaban, decanul Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii Ovidius Constanta, acuza faptul ca zona peninsulara nu este ingrijita si exploatata corespunzator

Zona peninsulara a Constantei este, dupa spusele specialistilor, una dintre cele mai bogate in vestigii antice din Europa, dar si din intreaga lume. Printre dovezile existente ale trecerii atator civilizatii prin locurile care ne sunt acum atat de familiare, orasul nostru "gazduieste" acum mizeria si degradarea la care duce saracia. Vestigiile cetatii Tomisului se invecineaza acum cu ruinele unei societati care nu isi poate pastra istoria, care nu este interesata de aceasta sau de personalitatile care de-a lungul timpului si-au pus amprenta asupra dezvoltarii acestei urbe. Constanta zilelor noastre stie sa-si ascunda destul de bine trecutul. Cladirile din zona peninsulara a orasului, "martorii" trecerii prin aceste locuri a lui Eminescu, Enescu, Nottara si a altor romani care fac parte din "elita" culturii europene, zac acum in paragina. Arhitectura deosebita este bine ascunsa de rufele puse la uscat ale locatarilor. Pentru ca, in loc sa se pastreze vie amintirea unor timpuri de o reala importanta pentru istorie si cultura, autoritatile locale prefera sa considere aceste imobile simple case nationalizate, nerevendicate de proprietari, si pe care le inchiriaza la preturi mai mult decat modeste celor mai nevoiasi dintre constanteni. Virgil Breaban, decanul Facultatii de Constructii din cadrul Universitatii Ovidius Constanta, acuza faptul ca zona peninsulara nu este ingrijita sau corespunzator exploatata. "Este pacat ca aceasta zona este in paragina. Aici ar trebui sa fie centrul turistic al orasului, cu cafenele, localuri frumoase si locuri de promenada. Am vazut recent in Grecia un oras de genul Constantei, Tesalonik. Acolo s-a construit mult la inceputul secolului 20, desi are ca si orasul nostru, o istorie de peste 3.000 de ani. Este un spatiu mai urat decat peninsula noastra. Noi avem o zona inalta, care poate fi foarte frumos amenajata. Acolo este totul la nivelul marii, in zona portului", povesteste Breaban. Atacat in amiaza mare, la o suta de metri de Primarie Decanul spune ca in orasul elen existau ateliere, depozite si strazi inguste. "Toate au fost dezafectate si s-a facut o superba zona turistica. Este locul cu o mie de restaurante. Seara nu ai loc acolo, este plin de turisti. De asemenea, era acolo o moara de dinainte de cel de-al Doilea Razboi Mondial care a fost renovata. Avea tot felul de instalatii, de tubulaturi prin care circula faina. Dupa ce a fost renovata, primarul si-a facut birou acolo, pentru a atrage lumea si investitorii", spune specialistul. Virgil Breaban este nemultumit de faptul ca la noi in Peninsula iti este frica sa cobori si ca pe langa faptul ca arata foarte urat, nici personajele care locuiesc in zona nu sunt prea pasnice. "La o suta de metri de Primarie, sunt atacati oameni ziua in amiaza mare. La noi nici macar de cladiri nu au grija autoritatile locale, in ciuda faptului ca multe dintre ele sunt monumente arhitectonice", declara Virgil Breaban. Decanul Facultatii de Constructii mai reclama si faptul ca autoritatile nu se ingrijesc nici de siguranta cetatenilor, acceptand ca unele cladiri sau ramasite ale acestora sa "vietuiasca" si sa puna in pericol vietile oamenilor. "Este o cladire langa restaurantul Pescarul, care este un real pericol. Peretii aceia pot cadea si de la vibratiile produse de masini. Este un pericol public. Era o cladire veche, nu neaparat de valoare. Insa, din pacate, un stat ar trebui sa-si faca legi in asa fel incat sa se gandeasca si la siguranta oamenilor, iar la noi nu se face asa ceva", explica Virgil Breaban.

Scris de: {autor}Corina SAMOILA{/autor}