Constantin Gheorghe, preşedinte ACROPO - "De luna viitoare începem să fim full-operational, vom începe cooperarea cu investitori"

Statul român pune taxe mai mari pe Mare decât pe uscat, în condiţiile în care practica europeană este exact pe dos, se plâng petroliştii din Marea Neagră. Mai exact, Asociaţia Concesionarilor Offshore din Marea Neagră susţine că impozitarea companiilor care vor extrage hidrocarburi din Marea Neagră este mai mare decât cea a companiilor care extrag ţiţei şi gaze din zona de uscat a României, în timp ce statele europene taxează mai puţin producţia din zona offshore.

Discuţiile au loc în contextul în care zilele acestea au loc dezbaterile finale pe marginea legii offshore. O lege întârziată destul de mult, care se întâmplă să fie vitală pentru viitorul exploatării resurselor de gaze din Marea Neagră, dar şi pentru stat. Asta în condiţiile în care investiţiile petroliştilor din Marea Neagră ar putea aduce bugetului de stat peste 24 de miliarde de dolari în următorii ani.

În prezent, în zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, unde au fost descoperite rezerve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, în zona de apă mică, cu resurse ce ar putea ajunge şi la 20 de miliarde de metri cubi de gaze.

Pentru exploatare, companiile care derulează aceste proiecte au nevoie, înainte de toate de o lege care să arate ce costuri au de suportat. Şi este important, pentru că dacă se dovedeşte că aceste costuri sunt prea mari, ar putea afecta decizia finală de investiţie. Este cazul celor de la Exxon şi OMV Petrom care se ocupă de explorări, dar se mai gândesc dacă vor începe şi exploatările. Cei doi operatori au investit în ultimii 10 ani un miliard şi jumătate de euro în campanii de foraj, iar decizia de exploatarea va fi luată în acest an, în funcţie de legea offshore. Însă, până la o formă finală a legii, Autoritatea de reglementare a operaţiunilor petroliere offshore de la Marea Neagră spune că au început deja demersurile astfel încât gazele să ajungă la ţărm până cel târziu în 2020.

Constantin Gheorghe, preşedinte ACROPO: „Rolul nostru nu este de a împiedica investiţiile, ci să le încurajăm, dar în siguranţă. Am început să construim echipa, am început să construim legislaţia secundară. Suntem aproape gata, de luna viitoare începem să fim full-operational, vom începe cooperarea cu investitori”.

Premisele ar arăta bine pentru economia României, din moment ce statul le garantează petroliştilor din Marea Neagră că nu va pune niciodată alte taxe pe lângă redevenţa actuală, atât timp cât exista acordurile petroliere. Iar dacă totuşi o va face, va fi obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. Sunt însă şi condiţii: companiile petroliere sunt obligate să lucreze cu firme româneşti să angajeze forţa de muncă locală.

În ceea ce priveşte producţia şi rezervele de gaze naturale, suntem pe o poziţie onorabilă în Europa - locul patru. Anul trecut, ţara noastră a extras 10,3 miliarde de metri cubi. Anul acesta, potrivit Agenţiei Naţionale de Resurse Minerale, rezervele din Marea Neagră se ridică la 200 de miliarde de metri cubi, în perimetrele unde au fost efectuate foraje, ceea ce ar însemna că producţia totală a ţării ar putea să se dubleze în următorii 20 de ani. Astfel că, în 2025, România va produce în total aproximativ 20 de miliarde de metri cubi de gaze, dacă vor fi dezvoltate toate proiectele din Marea Neagră. Specialiştii atrag însă atenţia că economia naţională nu este încă pregătită să absoarbă aceste investiţii şi că în lipsa unui cadru fiscal stabil, investitorii s-ar putea să nu îşi asume riscul exploatării.

Sorin Elisei, manager Deloitte Consultanţă: „Foarte multă lume vorbeşte ce facem cu gazul natural, deci deja discutăm de comercializarea unei mărci la care operatorii nu au luat o decizie finală de investiţtie ceea ce este esenţial pentru viitorul exploatărilor. Fără un cadru fiscal stabil, cadru de reglementare stabil vă pot spune din toate discuţiile pe care le-am avuut cu aceşti operatori că nu îşi vor asuma riscul. Proiectele acestea de off shore, de mare adâncime există posibilitatea să investeşti într-un puţ un miliard de dolari şi să nu găseşti nimic acolo”.

În prezent, industria offshore, de extracţie a petrolului şi a gazelor, are un impact de 6 miliarde dolari în economia România, iar investiţiile proiectate în viitor ar putea aduce de 4 ori mai mulţi bani la bugetul statului. Însă totul este condiţionat de forma finală a legii offshore, în urma căreia operatorii vor lua o decizie finală cu privire la exploatările din Marea Neagră.

Sursă text: Digi 24