Constanţa, cel mai „ascultat“ judeţ? Până unde se întind „antenele“ băieţilor cu ochii albaştri şi cu urechile mari

Adesea, suntem înclinaţi să ne amuzăm de ideea că noi, românii, spre deosebire de locuitorii altor state suverane şi independente, membre NATO, UE şi aşa mai departe, trăim în ţara celor şapte servicii secrete. Tindem să ne amuzăm mai mult sau mai puţin discret de această febră a ascultării telefoanelor, în care orice cetăţean se crede obiectul de interes al mult-discutaţilor „băieţi cu ochii albaştri“. Dar dacă lucrurile nu stau tocmai aşa? Dacă ar avea totuşi rădăcini în realitate această teamă de a fi interceptat şi dacă aceste metode de a „depista“ prompt şi fără echivoc serviciile secrete care ne ascultă 24 de ore din 24 nu ar fi chiar aşa de ilare, cum vor unii să le facă să pară?

Pentru că faptele vorbesc şi cifrele sunt „baza”, trebuie menţionate următoarele statistici: Judecătoria Constanţa - 156 de dosare pe Legea 82/2012, Judecătoria Mangalia - 22, Tribunalul Constanţa - 14, Curtea de Apel - 3, iar Judecătoria Medgidia - 2. În total, pentru judeţul Constanţa sunt 197 de solicitări venite din partea procurorilor în temeiul Legii 82/2012 privind prelucrarea datelor cu caracter personal de către structurile de la Interne. Iar asta, într-un timp foarte scurt, adică de la sfârşitul anului trecut, în luna decembrie, şi până în prezent. În plus, trebuie amintit şi faptul că, potrivit unei statistici, după cum arătam într-o ediţie anterioară, judeţul Constanţa ocupa locul fruntaş în Regiunea Sud-Est a României. Mai exact, încă de la începutul lunii februarie, pe rolul instanţelor din Constanţa erau depuse, în ultimele luni, de 28,5 ori mai multe solicitări pe Legea 82/2012 decât în Brăila şi de 57 de ori mai multe decât în Buzău şi Galaţi. Şi dacă tot am ajuns aici, trebuie să mai menţionez şi faptul că legea cu pricina este supranumită Legea Big Brother şi face referire la desecretizarea convorbirilor telefonice, a SMS-urilor sau chiar a e-mail-urilor. Foarte interesant, printre termenii care conturează Legea 82/2012 se numără sintagme precum „atribuirea de referinţe“, care se referă în acest context legislativ exclusiv la „marcarea unor date cu caracter personal stocate, fără a avea ca scop limitarea prelucrării lor ulterioare“. Tot aici întâlnim însă şi termenul de „blocare“ („marcarea unor date cu caracter personal stocate, în scopul limitării prelucrării pe viitor“), sau şi mai interesant, ideea de „transformare în date anonime“. Idee care înseamnă, în termenii legii, „modificarea datelor cu caracter personal, astfel încât detaliile privind circumstanţele personale sau materiale să nu mai permită atribuirea acestora unei persoane fizice identificate sau identificabile sau atribuirea să fie posibilă doar în condiţiile unei investiţii disproporţionate de timp, costuri şi forţă de muncă“. Iar acestea sunt doar câteva elemente. Aşa că, având în vedere numărul mare de astfel de solicitări de la Constanţa, poate ar fi mai bine să ne gândim de două ori înainte să vorbim la telefon.