Editorial Alegerea la care nu s-a gândit nimeni - Copilul sau locul de muncă?!

• În lipsa unor bunici, a unor rude, ori a unor bone care să stea cu cei mici, părinții se văd nevoiți să facă o altfel de alegere.
• Cât despre bone, este foarte greu să găsești un om de încredere chiar și într-o perioadă mai mare de timp, darămite pe ultima sută de metri, cum a fost anunțată vacanța aceasta.
• Așadar, pentru mulți părinți din țară, vacanța se reduce la următoarea ecuație: copilul sau locul de muncă?

 
Iată-ne ajunși și aici: o vacanță de o lună, în mijlocul semestrului, creată „ad-hoc“, parcă la o pocnitură din degete.
 
Nu neg contextul epidemiologic actual și nici nu spun că era mai bine să fi fost școală online (deși măcar exisa o continuitate în procesul predare-învățare), dar nu pot să nu mă gândesc la două aspecte în legătură cu această vacanță prelungită.
 
Primul dintre ele este legat de faptul că tot mai mulți părinți sunt de părere că autoritățile au optat pentru o vacanță de acest gen, evitând școala online, pentru ca statul să nu mai fie obligat să achite sumele stabilite pentru părinții care nu au cu cine lăsa copiii acasă și care nu se pot duce la muncă atâta vreme cât cei mici sunt la cursurile online.
 
Legat de acest aspect, chiar nu am văzut niciun contraargument pertinent adus de politicieni.
 
Al doilea aspect legat de vacanța prelungită, care, de fapt, este în strânsă legătură cu primul, este reprezentat de faptul că, în toată țara, există mii și mii de părinți de copii preșcolari, ori de copilași mai mici care nu au efectiv cu cine să îi lase pe micuți.
 
Există un ordin prin care grădinițele nu pot funcționa pe perioada vacanței în localitățile unde incidența cazurilor noi din ultimele două săptămâni depășește 6 la mie.
 
Cum oamenii nu mai pot sta acasă cu cei mici, căci, în lipsa compensațiilor de la guvern pentru școala online, trebuie să meargă la muncă (sigur, cei care încă mai au un loc de muncă), mulți dintre ei se află în situația în care trebuie să aleagă între a sta cu copilul acasă și, respectiv, a-și păstra locul de muncă.
 
În definitiv, ce angajator (din privat) își permite, mai ales în situația economică actuală, să plătească timp de o lună un angajat care nu poate veni la muncă?
 
În lipsa unor bunici, a unor rude, ori a unor bone care să stea cu cei mici, părinții se văd nevoiți să facă o altfel de alegere.
 
Cât despre bone, este foarte greu să găsești un om de încredere chiar și într-o perioadă mai mare de timp, darămite pe ultima sută de metri, cum a fost anunțată vacanța aceasta.
 
Așadar, pentru mulți părinți din țară, vacanța se reduce la următoarea ecuație: copilul sau locul de muncă?
 
Grea alegere pe care, cu siguranță, guvernanții nu au luat-o în calcul când au stabilit vacanța de o lună.
 
Citește și:
 
Editorial
Închideți mall-urile, nu școlile, data viitoare!

Deciziile bulversante din educație au revoltat reprezentanții părinților