Editorial Datul la lopată nu umple sacul cu bani

Una caldă, zece reci. Cam asta pare să fie reţeta succesului oamenilor aflaţi la conducerea acestei ţări. După ce au luat ochii oamenilor de rând cu mărirea salariului minim brut pe economie, au venit cu ideea de a lua, cumva, înapoi din ei. La o analiză atentă, mulţi trăiesc cu un venit care nu se compară nici pe departe cu noul salariu majorat, vorbind de valoarea lui netă. Nu ştiu cum îşi închipuie oamenii politici că se descurcă un om de rând cu astfel de salarii.

O primă schimbare care m-a frapat este legea zilierilor. Nu ştiu cât de arzătoare era problema aceasta într-o ţară ca România. Nu, nu îmi blamez ţara pentru nimic. Nici sintagma „frumoasă ţară, păcat că e locuită“ nu cred că e valabilă. Avem oameni frumoşi şi mai puţin frumoşi, ca orice alt stat. Avem bune şi avem multe rele. Odată, eram grânarul Europei. Bogaţii erau cei care aveau pământ. Şi atunci, ca şi acum, zilierii erau plătiţi prost. Diferenţa este că acum lipsesc haiducii, ca să ia de la bogaţi şi să dea la săraci. Această nouă lege presupune ca agenţii economici care angajează zilieri să întocmească un nou model de registru de evidenţă a activităţii, acesta urmând a fi trimis Inspecţiei Muncii în fiecare lună. Activitățile cu caracter ocazional se pot presta în domenii precum agricultura, vânătoarea şi pescuitul, silvicultura, exclusiv exploatări forestiere, piscicultură şi acvacultură, pomicultură şi viticultură, apicultură, zootehnie, spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural, manipulări de mărfuri, activităţi de întreţinere şi curăţenie. Odată cu intrarea în vigoare a noii legi, la aceste activităţi se adaugă şi cele de cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste sau cele de organizare a expozițiilor. Zilierii trebuie să plătească însă impozit pe venit de 16%. Astfel, după opt ore de muncă, ei vor câştiga aproximativ 40 de lei.

O nouă propunere de modificare a taxelor, demnă de zicala „cu o mână dau, cu două iau“, este noul proiect al Codului Fiscal, ce presupune majorarea impozitelor pe case, apartamente sau autovehicule. Proiectul, care a fost retras, deocamdată, urmând să fie analizat şi propus unei dezbateri publice înainte de aprobare, ar presupune ca persoanele fizice care au clădiri nerezidenţiale să plătească impozite asemănătoare celor impuse firmelor care deţin astfel de imobile. Dacă există un raport de evaluare, cota impozitului poate fi stabilită de Primărie. Proprietarii de maşini ar urma să plătească de la 8 la 20 de lei pentru fiecare 200 cmc în cazul autoturismelor cu motoare de până la 1.600 cmc şi de la 18 la 30 lei/cmc pentru maşinile cu o capacitate cilindrică de la 1.601 la 2000 de cmc.

Există voci care susţin că aceste majorări au ca scop acoperirea minusului existent la buget. Dar în acest fel nu se generează o creştere economică, ci doar o povară mai mare pentru contribuabilul de rând. În curând, declaraţiile fiscale ale tuturor vor arăta ca cea a bărbatului din Hunedoara care, la rubrica „Persoane aflate în întreţinere“, a menţionat  „Guvernul, Parlamentul, funcţionarii administraţiei locale, judeţene şi de stat, precum şi câteva milioane de ţigani“. 
Cred că sistemul a fost, este şi va fi creat după chipul şi asemănarea celui ce vine la conducere, şi nicidecum după configuraţia vremurilor pe care le trăim. Dacă s-ar aplica un principiu de bun-simţ, atunci un om care munceşte ar fi răsplătit, şi nu jefuit.