Editorial Armata Română și scenariul fantezist, dar bine redactat, al unui film hollywood-ian

 

• Vina pentru astfel de situații, cred eu, nu trebuie căutată (numai) la militarul de rând, ostașul care încearcă să-și facă datoria în condiții creionate de alții, cu putere de decizie, ci tocmai la factorii decidenți.

 
Încă din weekend-ul trecut, forțele de ordine au împânzit județul Constanța și cel puțin alte patru județe apropiate, în căutarea unei arme, alături de muniția de război aferentă.
 
Arma i-a fost sustrasă unui militar aflat în post, ce asigura paza unei unități militare din Mamaia.
 
Gravul incident vine doar la câteva zile după ce un tanc al armatei s-a prăbușit, în țară, pe un alt militar, curmându-i viața.
 
Și la alte câteva zile după ce un avion militar, urmat de un ecliopter MapN s-au prăbușit în județul Constanța, amândouă într-o seară, la distanță de câteva minute, luând astfel viețile a opt militari.
 
Cele descrise mai sus nu reprezintă scenariul fantezist, dar bine redactat, al vreunui film produs pe ultima sută de metri, în contextul războiului din Ucraina, de vreo companie de specialitate de la Hollywood.
 
Este realitatea pur românească în care armata română există și își desfășoară activitatea.
 
Iar vina pentru astfel de situații, cred eu, nu trebuie căutată (numai) la militarul de rând, ostașul care încearcă să-și facă datoria în condiții creionate de alții, cu putere de decizie, ci tocmai la factorii decidenți.
 
În 1940, cu ocazia Consiliilor de Coroană întrunite ca urmare a ultimatumului dat de Uniunea Sovietică României pentru cedarea teritoriilor, regele Carol al II-lea nota în jurnalul său ceea ce în istorie a trecut ca un moment tragi-comic.
 
Scria regele în jurnal faptul că, la discuții, istoricul și savantul Nicolae Iorga și-a exprimat ferm opinia în sensul respingerii ultimatumului și al luptei pentru apărarea teritoriilor.
 
Regele menționa în jurnal că  „un mic incident comico-tragic a fost în cursul atacului lui Iorga împotriva lui Țenescu și Slăvescu; l-am întrebat cât crede că costă un avion de bombardament, mi-a răspuns că crede că, probabil, vreo 500.000 de lei; a rămas extrem de uimit când a auzit că e 30 de milioane!“.
 
Pentru a reveni în zilele noastre, nu mai departe de acum un an, un general, fost adjunct al serviciului de informații al Armatei Române, a fost reținut și arestat preventiv, iar ulterior, eliberat sub o altă măsură preventivă, fiind acuzat de procurorii militari de delapidare, fals material, fals intelectual și uz de fals.
 
Acesta era acuzat de anchetatorii militari că și-ar fi însușit fără drept 179.470 USD din fondurile ce aparțin Direcției Generale de Informații a Apărării.
 
La finalul procesului, a fost condamnat la închisoare cu suspendare.
 
În acest context, cred că este important, mai ales dată fiind situația geopolitică actuală, să se acorde o atenție sporită Armatei Române, din toate punctele de vedere.
 
Firește, între timp așteptăm toți, cu mult interes, rezolvarea cazului privind arma sustrasă de la un militar aflat în post, asigurând paza unei unități militare din județul Constanța.
 
Citește și
 
Editorial
Haideți să punem mâna pe carte, înainte să ne afișăm incultura pe rețelele de socializare virtuală!