Editorial Uber nu a murit. E doar o victorie de etapă pentru taxiurile murdare!

Vreau să fac din capul locului câteva precizări. Nu sunt utilizator Uber, pentru că în Constanţa nu a funcţionat acest serviciu. Am făcut cunoştinţă cu ei însă în Bucureşti şi… tot respectul! În schimb, pot fi considerat un client de taxi. Călătoresc suficient de mult încât să pot exprima un punct de vedere despre minusurile acestor servicii de transport la nivel local.
 
Sincer, ca mulţi alţii, aşteptam să se găsească o rezolvare legislativă europeană pentru ca Uber să devină o alternativă legală în România la activitatea de taximetrie, bine conectată politic. Nu vreau să se înţeleagă că am ceva împotriva taximetriei, însă, cel puţin la Constanţa, după majorarea tarifelor, acest serviciu de transport are nevoie de un lifting intens, pentru a asigura clienţilor un mod civilizat de călătorit. Eu, una, sunt sătulă de taxiurile murdare, de cele în care, la prima oră a dimineţii, tai fumul de ţigară cu cuţitul, de maşini vechi, de păturile şi prosoapele decolorate care tronează pe bancheta din spate, de şoferi transpiraţi sau neciopliţi care niciodată nu au rest, care strâmbă din nas atunci când cursa este ceva mai scurtă, de cei cărora nu le funcţionează aparatul de taxat sau de şoferii care din capul locului îţi cer mai mulţi bani decât face cursa. Şi, nu în ultimul rând, reclamaţiile la firmele de taxi nu sunt luate în considerare decât atunci când se petrec lucruri extrem de grave.
 
Tot acest lanţ trofic descris mai sus trebuie sa dispară, iar serviciul de taximetrie trebuie să devină unul profesionist, populat de oameni civilizaţi - de la limbaj, atitudine şi până la ţinută.
 
Prin hotărârea pronunţată ieri, Curtea Europeană a decis că Uber este un serviciu de transport şi că, intrând sub incidenţa calificării drept „serviciu în domeniul transporturilor“, trebuie exclus, prin urmare, din domeniul de aplicare a liberei prestări a serviciilor în general, precum şi a Directivei privind serviciile în cadrul pieţei interne şi a Directivei privind comerţul electronic.

Chiar şi în această situaţie, Uber nu ar trebui să dispară, ci să se constituie, aşa cum spuneam, ca o ofertă de servicii de transport urban pe care le face accesibile în special prin instrumente informatice şi a căror funcţionare generală o organizează în favoarea persoanelor ce doresc să recurgă la ele în vederea unei deplasări urbane.
 
Cât despre taximetrişti, pentru că au dovedit că nu au niciun interes să pornească marea curăţenie din interior, responsabilitatea revine instituţiilor abilitate. Începând cu Primărie, Poliţia Rutieră, Poliţia Locală, RAR, Protecţia Consumatorilor şi terminând cu ANAF, n-ar trebui să-i slăbească niciunii, până nu înţeleg că şi ei funcţionează că orice agent economic şi că au responsabilităţi ce nu trebuie să rămână la infinit în aşteptare.

Dacă mâine aş avea de ales între taxi tradiţional şi Uber, aş vota cu ultimii, bineînţeles!