Editorial „Top Cei Mai Săraci Români“ puşi sub presiune de ANAF

Doar un pui de piţigoi,
Într-un vârf de fag pitic
Stă cu penele vâlvoi,
Scuturând din ele praful:
Ce să fie, nu-i nimic,
A trecut pe-aici ANAF-ul! (Caţavencii.ro)
 
„Debăsificarea“ anunţată de premier şi mult dorită de români a început să-şi arate rezultatele economico-financiare. Încurajaţi de acestea, dar şi de nevoile bugetare, inspectorii ANAF au mers profund pe firul infracţiunilor fiscale.
 
Ar ridica ochii la un ministru, la un primar, la un personaj din Top 300, dar aceştia sunt indivizi la uşa cărora funcţionarii ANAF nu îndrăznesc să bată. În schimb, sunt satisfăcuţi că-i „prind“ pe micii întreprinzători: pe nea Costel, patronul care n-a dat rest corect la o pungă de zahăr, pe tanti Eugenia, gestionara tristă de la pâine, care, pentru că are probleme acasă din lipsa banilor, s-a năucit şi a bătut în casă cu 1 leu mai puţin decât a încasat, pe bătrânica Oltiţa, care a săvârşit o incredibilă evaziune fiscală în valoare de 10 lei, vânzând urzici culese de pe marginea drumului, fără autorizaţie, adică fără să dea din banii ei, şi-aşa puţini, la buget.
 
Cu aceştia, ANAF e crud. În momentul în care i s-a imputat faptul că „băieţii“ lui comit abuzuri, şeful ANAF s-a răstit, spunând că răul trebuie tăiat de la rădăcină, pentru că şi micii comercianţi trebuie să fie sancţionaţi că fac evaziune. Evaziunea este clară: 3 lei care au ieşit în plus la un control! Iar condamnarea nu poate fi alta decât închiderea firmei, fără comentarii. Cum sătulul nu crede la cel flămând, ANAF îl strânge de gât (pe cel flămând, evident) cum ştie el mai bine. Mai e ceva de comentat? Nu mai e!
 
După umila părere a celor de rând, mai corect ar fi ca inspectorii ANAF să dea năvală şi printre marii evazionişti, pentru că, nu-i aşa, de pe pielea buticarilor nu strâng atâţia bani cât ar strânge de la unul singur, de top...
 
În tot timpul ăsta, când micii întreprinzător ies în stradă şi se zbat pentru mica lor afacere, funcţionarii ANAF se laudă că au încasat în martie imensa sumă de 3,8 milioane de lei, închizând, bineînţeles, zeci de firme. Cât înseamnă zeci de firme pentru o economie ca a României, închise într-o singură lună, o să vedem la finalul anului, deşi ne temem toţi că dauna reală e considerabilă.