Cazul Mazăre, la Curtea ConstituţionalăJudecătorii - „Primarul nu este deasupra legii"

„Dacă primarul ar fi calificat drept funcţionar public, atunci i-ar fi interzisă o afiliere politică care ar conduce automat la restrângerea drepturilor de asociere în partide politice"

Pe site-urile de specialitate a fost publicată decizia Curţii Constituţionale prin care au fost respinse excepţiile de neconstituţionalitate invocate de suspecţi, în frunte cu primarul Radu Mazăre, în dosarul retrocedărilor terenurilor de la Constanţa, excepţii care au ţinut în loc procesul penal mai bine de un an. Foarte interesant, din sentinţa Curţii Constituţionale, ar reieşi că edilul Mazăre prin avocaţii săi ar fi susţinut alături de mai mulţi acuzaţi faptul că „primarul, ca ales local, nu poate fi calificat ca fiind funcţionar public". Iar nefiind funcţionar public, nu i s-ar aplica nici legea 78/2000 privind combaterea faptelor de corupţie. Atâta doar că magistraţii Curţii Constituţionale au respins excepţia cu pricina, argumentând că „în caz contrar, se poate desprinde concluzia că primarul este deasupra legii".

În urmă cu mai bine de un an, vestitul dosar în care primarul Radu Mazăre şi alţi 30 de şefi ai administraţiei publice locale sunt judecaţi pentru fapte de corupţie imputate de DNA în legătură cu retrocedările Constanţei a fost trimis la Curtea Constituţională. Măsura a fost luată de judecătorii bucureşteni, în urma excepţiilor invocate de suspecţii din cauză. Foarte interesant, printre excepţiile cu pricina, avocaţii lui Radu Mazăre au invocat faptul că „primarul, ca ales local, nu poate fi calificat ca fiind funcţionar public, sens în care nu poate fi subiect activ al infracţiunilor pentru care legea penală cere o atare circumstanţiere". Cu alte cuvinte, dată fiind speţa retrocedărilor, primarul nu s-ar fi vrut funcţionar public, pentru a nu i se aplica prevederile Legii 78/2000 privind combaterea faptelor de corupţie. În continuare, avocaţii lui Mazăre au susţinut în faţa judecătorilor Curţii Constituţionale faptul că plasarea primarului în sfera funcţionarilor publici ar afecta autonomia locală. „În pofida dispoziţiei constituţionale potrivit căreia suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin autorităţi direct reprezentative sau prin referendum, textele criticate extind sfera funcţionarului public, plasând primarul într-o ierarhie administrativă, aflată în raporturi de supra şi subordonare", au pledat avocaţii.

Interzis la afilierea politică?

Mai mult, „calificarea primarului drept funcţionar public afectează şi autonomia locală, pentru că principiile care guvernează activitatea funcţionarilor publici contravin celor care guvernează activitatea organelor alese prin vot direct". „Or, primarul lucrează în interesul colectivităţii locale, care este subiect de drept distinct, şi nu al unei autorităţi publice, cum ar fi consiliul local. Prin urmare", au spus avocaţii, „nu poate avea calitatea de funcţionar public". Iar în concluzie, au mai pledat aceştia, „dacă primarul ar fi calificat drept funcţionar public, atunci i-ar fi interzisă o afiliere politică care ar conduce automat la restrângerea drepturilor de asociere în partide politice". Curtea Constituţională, însă, a tranşat problema simplu: „ţinând seama de sfera atribuţiunilor ce intră în competenţa primarului, care prin excelenţă are conotaţii de putere publică, apare justificată vocaţia primarului la calitatea de subiect activ pentru infracţiunile de serviciu sau în legătură cu serviciul, precum şi pentru cele de corupţie". Mai clar, au spus judecătorii constituţionali, „în caz contrar, se poate desprinde concluzia că primarul este deasupra legii, neputând fi cercetat şi pedepsit pentru săvârşirea unor infracţiunii care aduc atingere contra intereselor publice, de luare de mită, de primire de foloase necuvenite, de fals intelectual şi altele, fapt care ar fi incompatibil cu funcţionarea statului de drept". În cele din urmă, pentru aceste argumente, dar şi pentru alte considerente, Curtea Constituţională a hotărât să respingă excepţiile de neconstituţionalitate invocate în legătură cu dosarul retrocedărilor. În aceste condiţii, procesul penal propriu-zis s-a reluat la Curtea de Apel Bucureşti.