De ce durează o veşnicie procesele la Judecătoria Constanţa?

Dacă ieri prezentam modul în care Judecătoria Constanţa a reuşit să „sperie" Consiliul Superior al Magistraturii cu numărul mare al dosarelor nesoluţionate de mai bine de un an, în ediţia de astăzi vă prezentăm concluziile la care au ajuns inspectorii CSM în legătură cu aceeaşi instanţă: lipsa oamenilor şi programul privind nivelul optim de muncă au dus la situaţii în care primele termene de judecată în procesele nou-înregistrate să fie acordate peste luni de zile de la înregistrarea dosarelor.

Legea română prevede, în acord cu legislaţia europeană, faptul că procesele deduse judecăţii trebuie soluţionate într-un termen rezonabil. La Judecătoria Constanţa, însă, s-ar părea că noţiunea de „termen rezonabil" a ajuns să însemne undeva sub trei ani, în condiţiile în care numai de la înregistrarea cauzei şi până la prima înfăţişare fixată de instanţă pot să treacă şi până la 190 de zile (adică mai bine de şase luni). „S-a constatat însă că respectarea punctajului maxim impus de acest program şi procedura aplicată în cazul repartizării eşuate presupun efectuarea de multiple intervenţii manuale asupra parametrilor de repartizare utilizaţi în sistem, aceste intervenţii fiind de natură a afecta funcţionalitatea aplicaţiei, aşa încât, din acest motiv punctajul aplicat a fost mărit", au spus specialiştii CSM. Cu alte cuvinte, dat fiind că judecătorii au un punctaj prestabilit în ce priveşte numărul de dosare care le pot fi repartizate pe complet, dar şi pentru că numărul judecătorilor care funcţionează la această instanţă este relativ mic faţă de volumul de muncă, termenele de judecată au fost mărite. „Efectele aplicării acestui program s-au resimţit în partea a doua a anului 2010, prin reducerea numărului de dosare la prim termen în şedinţele de judecată, judecătorul având mai mult timp pentru studiul dosarelor existente pe rol şi pentru redactarea hotărârilor". Şi totuşi, „aceasta, în condiţiile în care volumul de activitate al instanţei sub aspectul dosarelor nou intrate a crescut". În aceste condiţii, „acţiunea acestor doi factori (aplicarea programului şi creşterea numărului de dosare noi) a determinat la Secţia Civilă mărirea primului termen de judecată, ajungându-se ca în cauzele de drept comun primul termen de judecată să fie acordat la 190 de zile". Or, dată fiind această situaţie, specialiştii au ajuns la concluzia că „se impune adoptarea unui punct de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea realizării unui just echilibru între asigurarea pentru judecători a unor condiţii adecvate de muncă prin raportare la volumul de activitate desfăşurat şi dreptul părţilor la derularea procedurilor într-un termen rezonabil". Rămâne de văzut cum va rezolva Consiliul Superior al Magistraturii această problemă, în contextul în care pentru o simplă cerere de divorţ introdusă în luna octombrie, justiţiabilii constănţeni pot primi prim termen tocmai în luna ianuarie sau chiar februarie.