Efect de domino! Cum a încercat să scape fostul primar al Constanţei de o amendă a Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (motivare judecători)

Potrivit art. 1 din Legea nr.554/2004, „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.”
 
Judecătorii Curţii de Apel Constanţa au dat publicităţii motivarea deciziei prin care au menţinut amenda încasată de fostul primar al municipiului Constanţa de la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Sancţiunea - în valoare de 1.000 de lei - a fost aplicată în contextul existenţei pe teritoriul municipiului Constanţa a unor mijloace de transport în comun care nu au fost adaptate pentru transportul persoanelor cu dizabilităţi locomotorii. Nemulţumit de decizia magistraţilor, primarul Constanţei s-a adresat Curţii Supreme de Justiţie a României, instanţă care va lua o decizie definitivă în acest caz. Dosarul se află în procedură de filtru, iar primul termen de judecată urmează a fi alocat ulterior. Amenda a fost aplicată pe când primar al municipiului Constanţa era Radu Ştefan Mazăre.

Prin cererea formulată la data de 17 iunie 2014 şi înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa sub numărul 377/36/2014, Radu Mazăre, pe atunci primar al municipiului Constanţa, a contestat hotărârea nr. 251/30.04.2014 emisă de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. În motivarea contestaţiei, primarul Constanţei a arătat că, la data de 2 iunie 2014, a primit la Primărie adresa de înaintare a hotărârii nr. 251/30.04.2014, prin care a fost sancţionat cu amendă de 1.000 de lei, în baza art. 26 alin. 1 din OG 137/2000. În faţa magistraţilor, primarul municipiului Constanta a mai arătat că „CNCD s-a autosesizat pe data de 17.07.2012, luând astfel naştere dosarul nr. 4A/2012 cu privire la faptul că pe raza municipiului Târgu Mureş circulă microbuze şi autobuze învechite ce nu pot fi utilizate de persoanele cu dizabilităţi locomotorii, ulterior această autosesizare extinzându-se asupra tuturor municipiilor din întreaga ţară“. Urmare a acestei autosesizări, CNCD a purtat o corespondenţă cu RATC Constanţa - regie autonomă aflată în subordinea Consiliului Local Constanţa -, care a comunicat că deţine pe raza teritorială a municipiului Constanţa autobuze conforme cu nevoile persoanelor cu dizabilităţi locomotorii în procent de peste 70%.
 
În faţa judecătorilor s-a mai spus că „în inventarul RATC Constanţa este un deficit de autobuze transport public cu adaptare pentru persoane cu dizabilităţi locomotorii şi 30% dintre autobuzele din inventarul regiei autonome nu au facilităţi pentru transportul persoanelor cu astfel de dizabilităţi, dar acestea nu sunt scoase uzual pe traseu“.
 
Pe fondul cauzei, Radu Mazăre a arătat că Primăria Constanţa, Consiliul Local al Municipiului Constanţa şi Primarul Municipiului Constanţa sprijină în mod continuu persoanele cu nevoi speciale şi au un rol important în ajutorarea persoanelor nevoiaşe.
 
„În acest sens, reclamantul face trimitere la programul de «Ajutoare pentru Bătrâni» care se desfăşoară de mai bine de opt ani, la Proiectul «Baba Novac» - Case pentru tineri - în care au fost construite aproximativ 1.400 de locuinţe ieftine pentru tineri - şi la Proiectul Henri Coandă - Cartier Social, cu aproximativ 800 de unităţi locative, acest ultim proiect fiind singurul din ţară, în cadrul acestuia fiind sprijinite în exclusivitate persoanele nevoiaşe şi cu dizabilităţi. Învederează reclamantul că, într-adevăr, în cadrul parcului auto al RATC nu există un procent de 100% în ceea ce priveşte dotarea mijloacelor de transport pentru facilitarea accesului persoanelor cu dizabilităţi, dar procentul de peste 70% care se regăseşte în municipiul Constanţa este unul dintre cele mai mari din ţară şi există proiecte de mărire a acestui procent în perioada imediat următoare. Având în vedere această situaţie, consideră reclamantul că amenda aplicată este excesivă, iar scopul Hotărârii 251/2014 a CNCD poate fi atins şi cu aplicarea unui avertisment“, potrivit documentelor oficiale.
 
Pentru motivele anterior menţionate, primarul din vremea respectivă a solicitat admiterea contestaţiei şi exonerarea de la plata amenzii, iar în subsidiar înlocuirea cu avertisment a acestei sancţiuni.
 
Ulterior deliberărilor, judecătoarea Elena Carina Gheorma, din Curtea de Apel Constanţa, a respins acţiunea promovată de primarul Constanţei în contradictoriu cu CNCD, ca nefondată. Aşa cum menţionam şi mai sus, în prezent, dosarul se află pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României.
 
Motivarea Curţii de Apel Constanţa poate fi citită integral accesând secţiunea „Documente” din ediţia online a cotidianului ZIUA de Constanţa. 

Citeşte şi  

Amenda, menţinută de judecători
Primăria municipiului Constanţa, bună de plată pentru autobuzele RATC