Imagini de la eveniment LIVE. Prof. Univ. Dr. Tasin Gemil lansează lucrarea „Tătarii - Relații cu otomani și români” (GALERIE FOTO)

Sâmbătă, 8 octombrie 2022, Profesorul Universitar Dr. Tasin Gemil de la Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj-Napoca, își va lansa o nouă lucrare dedicată relațiilor interetnice dintre tătari, turci și români.

Lansarea cărții intitulate „Tătarii - relații cu otomani și români” este organizată de Asiociația „Saladin Agiacai” și îi are ca invitați speciali pe Dr. Ernest Oberlander - Târnoveanu - Directorul general al Muzeului Național de Istorie a României - București, pe Dr Ovidiu Cristea - Directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” de pe lângă Academia Română - București și deasemenea pe Prof. Univ. Dr. Călin Felezeu de la Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj-Napoca.


La eveniment sunt prezenți și Prof. Ekrem Gafar din Medgidia și bineînțeles amfitrionul Prof. Univ Dr. Tasin Gemil. 


Despre Lucrarea „Tătarii - Relații cu otomani și români”

Lucrarea „Tătarii - Relații cu otomani și români” reprezintă astfel, o lărgire și aprofundarea acestui subiect oarecum ignorant multă vreme de istoricii români. De asemenea, ea adună toate contribuțiile științifice ale autorului la clarificarea problematicii complexe a relațiilor româno-otomane din evul mediu și la evoluția raporturilor dintre Țările Române și Poarta Otomană, îndeosebi din secolele XIV-XVII.

Cele mai multe studii care compun lucrarea „Tătarii - Relații cu otomani și români” sunt redactate și publicate în ultimele trei decenii.
Ținând cont că trecutul tătarilor e puțin cunoscut în România, inclusiv cel al tătarilor dobrogeni, cartea acordă prioritate problemei etnogenezei și prezenței acestui neam în Dobrogea și Bugeac, raporturilor Hanatului din Crimeea cu Poarta otomană și situației actuale și de viitor a comunității tătare din România.

Cartea conține lucrări și studii ce au fost prezentate de-a lungul timpului în diverse publicații științifice și culturale, unele dintre ele fiind prezentate în două limbi, în funcție de însemnătatea și aria de interes a temei respective: română și engleză, română și turcă.

Toate lucrările din cuprinsul acestei cărți au fost însă revizuite și actualizate din punct de vedere științific, multe fiind rescrise în întregime, fiind de fapt lucrări noi, corespunzătoare exigențelor de azi în materie de documentare și evaluare științifică.


Cartea apare în condiții grafice excelente, conținând hărți explicative de susținere a informațiilor care sunt repartizate în patru mari capitole:

• „Strămoșii Kîpceaci (Cumani)” - capitol destinat etnogenezei tătarilor și primelor menționări istoriografice ale acestui neam însumând studii despre ”Problema etnogenezei tătarilor”, „Occident și Orient la început de mileniu” și alte referiri la istoria de peste un mileniu de existență a populației turco-tătare pe teritoriul României.
• „Hoarda de Aur (Statul de Aur)” - capitol ce se ocupă de momentele de ridicare și declin ale fostului mare Imperiu, cuprinzând „Cumano-Tătarii și începuturile statelor medievale românești”, „Puterea centrală și structura socială din Hoarda de Aur”, „Tătarii în istoriografia românească” sau „Tendințe noi în istoriografia mondială privind istoria tătarilor”
• „Hanatul din Crimeea, Tătarii din fostul spațiu sovietic” - capitol care se concentrează pe această zonă geografică unde s-a manifestat marele Hanat și pe relațiile lui cu Poarta otomană, cu analize punctuale cum ar fi „Crimeea în politica pontică a Porții Otomane”, „Relațiile moldo-otomano-crimeene și problema tătarilor nogai din Bugeac” sau „Relații comerciale moldo-tătare în secolul al XVIII-lea”
• „Tătarii din România” - ultima parte care privește în general raporturile românilor cu tătarii, dar în special prezența acestora în spațiul Dobrogei mai ales, aducând în atenție „repere documentare privind viața cotidiană din Dobrogea și Basarabia otomană în secolul XVII-lea”, „Probleme identitare actuale la tătarii dobrogeni”, „Însemnătatea deosebită a culturii pentru tătarii dobrogeni” etc

În debutul evenimentului, ia cuvântul Meryem Mambet.

E a doua carte a lui Tassin, pe care o scoate prin asociație, spune aceasta cu mândrie. 

În cotinuarea evenimentului, ia cuvântul Prof. Ekrem Gafar din Medgidia. 

Lucrările lui Tarsin sunt lucrări grele, științifice nu recreeative., spune acesta. 

 Ele au fost mereu căutate si citite de intelectualitatea tătară și nu numai. Au fost lucrari premiate de Academia Română.

Prof. Ekrem Gafar din Medgidia vorbește cu mândrie de Tasin Gemil. 

Oamenii din Medgidia mă întreabă despre Tasin al nostru. 

În continuarea evenimentului, consulul turc, prin intermdiul traducătorului își exprimă admirația față de Tasin Gemil. 

A luat cuvântul Dr. Ernest Oberlander - Târnoveanu - Directorul general al Muzeului Național de Istorie a României - București.

Volumul abordează o serie de aspecte pentru identitatea tătarilor. Volumul are o viziune largă asupra etniei sale, nu se rezuma la zona DobrogeiEste un scriitor deschis (Tasin Gemil). Mesajul cărții privește rădăcinile tătarilor, evoluția tătarilor. Este un câștig să avem o comunitate cu atâta deschidere spre viitor. 

Tasin Gemil nu este doar un mare tătar, dar este și un mare român. A fost reprezentenatul României într-un spațiu stragegic extrem de important.  Această caret consituie un element cultural de mare valoare, pentru cei ce vor avea bucuria să o citească. Vor fi luminați și li se vor deschide multe câi pe care tătarii au mers. 

Acesta vorbește despre faptul că are în plan un Muzeu al tătarilor din România, care speră să se nască în curând. 

A luat cuvântul Dr. Ovidiu Cristea - Directorul Institutului de Istorie „Nicolae Iorga” de pe lângă Academia Română - București.

Și Cristea vorbește cu mândrie despre Tasin Gemil. 

Acest istoric important este dublat de un om cu un caracter aparte care a ajutat mereu Institutul Nicolae Iorga.  

 Cartea este importantă pentru că acoperă o perioadă de timp foarte largă. Și cred că generațiile următoare de istorici vor avea în această lucrare un punct de reper și o sursă de informație.  Volumul merită citit! 

Despre Tasin Gemil vorbește în continuare Prof. Univ. Dr. Călin Felezeu de la Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj-Napoca.

Acesta este foarte emoționat . 

 Momentul e foarte important pentru că a avut mereu o slabociune pentru comunitatea tatarilor. A fost cel mai oropsit popor din istorie. Am onoarea sa fiu referent științific al acestei lucrări. 

Prof. Univ. Dr. Călin Felezeu face o pararelă între un discurs al marelui Vasile Parvan denumit Datoria vieții noastre și volumul lui Tasin, care i se pare că, prin această carte, își împlinește o astfel de datorie a vieții de care vorbea Pârvan. 

Marga, fostul ministru i-a mărturisit despre Tasin că puțini profesori de istorie scriu atât de bine ca Tasin.

Felezeu are în plan deschiderea în Universitate a unei catedre dedicată limbii tatare.

A luat cuvântul Prof. Ekrem Gafar din Medgidia, pentru a-l introduce la cuvânt pe Tasin Gemil. 

La cuvânt, în aceste momente, este Tasin Gemil. 


Acesta mulțumește lui Ekrem Gafar, cu care a colaborat la înființarea Uniunii Tătare.  În continuarea discursului, Gemil vorbește despre influența și prezența tătarilor nu numai în Dobrogea, dar și în Moldova și Țara Românească. 

Volumul acesta e mult îmbunătățit față de prima ediție. Are multe adăugiri și rectificări la zi. Se spune că istoria e știința prin care se poate înțelege prezentul și se poate vedea viitorul. 

De la jumătatea sec. XVI, multe invazii ale poporului rus s-au îndreptat impotriva tătarilor. Până în anul 1917 au existat în Rusia inscripții de genul. Aici nu au voie tătarii! Politica aceasta e veche, Putin nu face ceva nou în zilele astea.Este un imitator al lui Ivan cel groaznic.

Acest razboi din Ucraina este o șansă!

Așa că aș vrea să-mi dau cu părerea despre ce se va întâmpla. Acest razboi din Ucraina este o șansă ca nația noastră să capete o forma a țării noastre. Ar trebui proclamată Republica Autonomă Crimeea!Nu mai există această speranță! Deci, acest război ar putea avea un rezultat fericit atât pentru Ucraina, cât și pentru noi tătarii. Totul depinde de susținerea pe care Ucraina o va avea din partea Occidentului mai ales din partea Americii. Este vorba de impunerea unei noi ordini globale., mai spune Gemil. 

În acest razboi, Rusia va fi înfrântă

Așa a fost si la Sfârșitul Imperiului Roman, și la războaiele lui Napoleon, totul s-a reașezat prin violențe și lupte armate.

În acest razboi, Rusia va fi înfrântă! Rușii din popor care abia așteaptă un cartof fiert și o vodkă, de aceea nu e neapărat împotriva războiului pentru că istoria lor a decurs mereu așa, de la Ivan cel groaznic încoace.  Primii care au realizat pericolul rusesc au fost hanii tătari.Ceea ce se întâmpla azi s-a întâmplat mereu în istoria poporului rus., mai spune Gemil. 

Istoria este necesară ca să înțelegem situația de azi! 

Despre Tasin Gemil

Născut în Medgidia, pe 21 septembrie 1943, într-o familie de origine musulmană, Tasin Gemil a urmat cursurile Școlii elementare de șapte ani cu predare în limba tătară din Medgidia (1949-1956), apoi Liceul Mixt din Medgidia - actualmente Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu" (1956-1960), și apoi cursurile Facultății de Istorie-Filozofie a Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iași.

În iunie 1976 a susținut teza de doctorat, la Universitatea „Al.I.Cuza” Iaşi, cu titlul: „Ţările Române în contextul politic internațional” (1621-1672) (publicată la Editura Academiei Române, în 1979, 231 pag.)

În anul 1999, Tasin Gemil a primit titlul de Cetățean de Onoare al localității natale.
 

Cariera profesională:

- 1965-1966: profesor, Liceul Eforie Sud, Constanţa;
- 1966-1977: cercetător ştiinţific, Institutul de istorie şi arheologie „A.D.Xenopol” Iaşi;
- 1977- 1984: arhivist principal, Direcţia Generală a Arhivelor Statului, Bucureşti;
- 1984-1998: istoric pr., cercetător ştiinţific pr., Institutul de istorie „N. Iorga” Bucureşti;
- 1991-1995: conf.univ., Universitatea „Ovidius” Constanţa;
- 1995-2009: prof.univ., Universitatea „Ovidius” Constanţa;
- 1991- 1998: șeful Catedrei de istorie veche și medie, Universitatea „Ovidius” Constanța;
- 1996- prezent: conducător de doctorat în specializarea „Istoria relaţiilor internaţionale”
- 1999-2008: director al Școlii doctorale de la Facultatea de istorie și științe politice, Universitatea „Ovidius„ Constanța;
- 2004-2008: prorector al Universităţii „Ovidius” Constanţa;
- 2005 (din): fondator şi director al Centrului de Studii Eurasiatice; întemeietor și redactor-şef al Revistei Române de Studii Eurasiatice, Universitatea „Ovidius” Constanţa;
- 1998-2003: primul ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al României în Republica Azerbaidjan;
- 2004-2007: ambasadorul României în Turkmenistan;
- 2008-prezent: prof.univ., Universitatea „Babeş-Bolyai” ClujNapoca;
- 2008-prezent: fondatorul și directorul Institutului de Turcologie şi Studii Central-Asiatice; întemeietorul și redactorul-șef al publicației Studia et Documenta Turcologica ( a ajuns la vol. 5)
 
Activitatea comunitară şi politică:

- fondator şi primul preşedinte al Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România (dec.1989-iul.1990).
- deputat în Parlamentul României (1990-1996);
- secretar al Comisiei permanente pentru învăţământ, cercetare ştiinţifică, tineret şi sport din Camera Deputaţilor (1992-1996);
- membru al delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (1991-1992);
- membru al delegației permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Cooperare Economică la Marea Neagră (AP-OCMN) (1993-1996);
- Adeverința nr.11126, din 26 noiembrie 2009, emisă de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, atestă faptul că lui Tasin Gemil „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității”.
 
Activitatea ştiinţifică, culturală şi diplomatică

- 4 cărţi de autor, 7 vol. de coautor, 5 volume ca editor, cca. 100 de studii ştiinţifice în reviste de specialitate din ţară şi din străinătate, cca.60 de recenzii, polemici şi note bibl.; mai mult de 100 de comunicări ştiinţifice la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale. Câteva sute de articole şi interviuri în ziare româneşti şi străine; peste 200 de emisiuni radio şi TV în ţară şi străinătate, însumând mai mult de 60 ore de emisie.
- In calitate de ambasador român a elaborat aproximativ 1500 de documente diplomatice.
- A iniţiat şi organizat peste 30 de reuniuni ştiinţifice şi culturale pe plan naţional şi internaţional.
- A înfiinţat şi condus câteva asociaţii ştiinţifice şi culturale, între care „Asociaţia Cultural-Ştiinţifică România-Turcia”, „Asociatia Culturală Azerbaidjan- România”, „Asociaţia Oamenilor de Ştiinţă şi Cultură Turco Tătari din România”. A fost vicepreşedinte al Ligii Române de Prietenie cu Lumea Arabă, vicepreședinte al Societăţii Europene a Mării Negre, vicepreşedinte al Asociaţiei „Drumul Mătăsii”; membru în Comitetul de red. al ”Revue Roumaine d’Histoire” (câtiva ani).
- Fondator şi redactor şef al „Revistei Române de Studii Eurasiatice”, Universitatea Ovidius Constanţa; fondator şi red.-șef al revistei „Studia et Documenta Turcologica”, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca.
 
Colegii de breaslă i-au dedicat două volume de studii ştiinţifice, cu prilejul împlinirii vârstei de 60 de ani (Istorie şi Diplomaţie în Relaţiile Internaţionale. Omagiu Istoricului Tahsin Gemil, coord.Daniel Flaut, Iolanda Ţigiliu, Ovidius University Press, Constanţa, 2003, 459 pag.) şi la împlinirea vârstei de 70 de ani (Contemporary Research in Turcology and Eurasian Studies. A Festschrift in Honor of Professor TASIN GEMIL on the Occasionof His 70th Birthday, eds.Stoica Lascu and Melek Fetisleam, Presa Universitară Clujeană, 2013, LXXVIII + 1056 pag.)
 
Domenii predilecte de cercetare:

- Istoria relaţiilor româno-otomano-tătare; istoria, cultura şi situaţia actuală a popoarelor din lumea turcică (Turcia, Asia Centrală, Crimeea, Caucaz, regiunea Volga-Ural)
 
Titluri şi premii:

- Membru corespondent al Societăţii Turce de Istorie (Türk Tarih Kurumu) din Ankara (din 1988);
- Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române (1991);
- Premiul „Radu Rosetti” al Fundaţiei Culturale „Magazin Istoric” (1993);
- Cetăţean de onoare al municipiului Medgidia (din 1999);
- Profesor onorific al International University of Baku ( din 2001);
- Titlul „Prieten al Azerbaidjanului” conferit de societatea civilă (ziarişti) din această ţară (2002);
- „Letter of Gratitude” a Academiei de Științe a Republicii Tatarstan, Federația Rusă (2010);
- „Scrisoarea de Recunoștință” (Blagodarstvennoe Pismo) a Președinției Consiliului de Stat al Republicii Tatarstan, Federația Rusă (2012);
- Titlul de ”Personalitate Monumentală a Populației Turco-Tătare din România”, conferit de Centrul Cultural Turc ”Yunus Emre” din București (2012);
- Titlul de „Senator de onoare” al Institutului Cultural Român „pentru serviciile de excepție aduse susținerii și promovării culturii române” (2013);
- Decorat cu medalia de argint „Pentru Merite în Știință” (Za Dostiszenija v Nauke) a Academiei de Științe a Republicii Tatarstan, Federația Rusă (2013);
- „Membru onorific” al Academiei Oamenilor de Știință din România (2015);
- „Membru străin” al Academiei de Științe a Republicii Tatarstan, F.Rusă (2016).
 
 
Referinţe:

- Enciclopedia Istoriografiei Româneşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978, p. 150.
- Türk Dünyası Araştırmaları (Cercetări privind Lumea Turcă), nr. 64, Şubat 1990, Istanbul, p.104-105.
- Personalităţile României contemporane. Oameni politici, Rompres, Bucureşti, 1993, p.65-66.
- Personalităţile României contemporane.Protagonişti ai vieţii publice, vol.2, Rompres, Bucureşti, 1995, p.20-21.
- Dicţionar Enciclopedic, vol.II, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1996, p.423
- Agi-Amet Gemal, Dicţionarul Personalităţilor Turco-Tătare din România, Editura Metafora, Constanţa, 1999, p.92-99.
- Tatar Enţiklopedya Süzlege (Dicţionarul Enciclopedic Tătar), Tatar Enţiklopedya Instituty, Academia de Ştiinţe a R.Tatarstan, Kazan, 2002, p.221
- Istorie şi Diplomaţie în Relaţiile Internaţionale. Omagiu istoricului Tahsin Gemil, coord. D.Flaut şi I.Ţighiliu, Ovidius University Press, Constanţa, 2003, 460 p.
- Mic Dicţionar Enciclopedic, Editura Enciclopedică şi Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005, p.505
- Tatarskaya Enţiklopediya ( Enciclopedia Tătară), Institut Tatarskoi Enţiklopediya, Kazan, 2005, p.274-275
- Dicţionar de Personalităţi Dobrogene, vol.II, Ex Ponto, Constanţa, 2005, p.61
- Irfan Ünver Nasrattinoğlu, Romanya yazıları (Insemnări din România), Egeli Araştırmacı ve Yazarlar Birliği Yayınları, Denizli, 2006, p.214-218
- Şerban N. Ionescu, Dicţionarul Panoramic al Personalităţilor din România. Sec.XX, EVF, Bucureşti, 2006, p.169
- Hübner`s Who is Who, ed. a II-a, 2007, p.463
- Wikipedia si alte site–uri din România şi străinătate.
 
A avut contribuții în diverse lucrări și tratate de specialitate:

-Asociația din România a ,,Junilor turci", în AIIAI, VII (1970), p.175-195;
-Din relațiile moldo-otomane în primul sfert al secolului al XVI-lea, ibidem, IX (1972), p. 133-144;
-La Moldavie dans les traités de paix ottomano-polonais au XVIIe siècle, în RRH, XII (1973), 4 p.687-714;
-Considérations concernant ,,L'Histoire Ottomane" de Demetre Cantemir, în ,,Dacoromania" (Freiburg-Munchen), 1974, 2, p. 155-166;
-Les Pays Roumains dans la politique europeenne de la Porte Otomane au XVIIe siècle, în RESEE, XIII (1975), nr. 3, p. 425-428.