Mii de credinciosi s-au inghesuit la Boboteaza

Apa sfintita, cu carul

Pentru recuperarea a trei cruci de lemn din apele marii s-au intrecut aproape 40 de persoane, dintre care o parte scafandri de profesie, iar ceilalti, pur si simplu, temerari * Cele trei cruci au fost aduse la mal de patru persoane * Slujba de sfintire a apei s-a facut in fata unei cruci de gheata, realizata de un sculptor, impreuna cu protopopul Constantei

Peste zece mii de credinciosi, constituind un adevarat record pentru o astfel de manifestare religioasa, au participat, ieri, la procesiunea sarbatorii Botezului Domnului in Portul turistic Tomis. Ceremonia de praznuire a Bobotezei a inceput la Catedrala "Sfintii Apostoli Petru si Pavel", unde, inca de la primele ore ale diminetii, s-au strans o multime de credinciosi, care venisera sa participe la slujba religioasa. Dupa Utrenie, a avut loc, intr-o atmosfera solemna, incarcata de duhovnicie, Sfanta Liturghie. Pe parcursul solemnitatii, numarul de participanti la slujba a ajuns atat de mare, incat strada Arhiepiscopiei a devenit neincapatoare, multi dintre enoriasi asezandu-se, pentru a astepta alaiul, de-a lungul falezei. Fix la ora 12.00, un impresionant convoi de credinciosi au pornit catre locul de savarsire a slujbei de sfintire a apelor. La sosirea procesiunii, aproape toata portiunea uscata din port era ocupata de enoriasi, ca de altfel si faleza din apropierea Comandamentului Marinei Militare. In mod traditional, in fiecare an, dupa liturghie, ierarhul arunca o cruce in apa marii, gest care semnifica faptul ca, in aceasta zi, toate apele sunt sfintite, acesta fiind unul dintre punctele de atractie ale intregii procesiuni. Episcopul locului arunca intr-un lac sau in rau crucea, care este recuperata de inotatori. Traditia dateaza din secolul IV si semnifica jertfa si invierea la care suntem chemati cu totii. La Constanta, acest lucru este unic in tara, crucile fiind aruncate in mare, in portul Tomis. Pe langa miile de enoriasi, la slujba de Boboteaza au participat politicieni locali ai partidului de guvernamant si ai altor formatiuni politice, reprezentanti ai administratiei locale, ai armatei, politiei si jandarmeriei. Din partea Ministerului Cultelor a participat secretarul de stat Laurentiu Tanase.

Care trase de boi si de magari

Dupa slujba, credinciosii au parcurs in procesiune traseul de la Catedrala, pe faleza, pana in portul turistic. De remarcat ca faleza fusese oarecum remediata, in urma semnalului tras de catre reporterii cotidianului ZIUA de Constanta, dupa ce, in urma cu aproape doua saptamani, se surpase o bucata din aceasta, formandu-se un adevarat crater cu dimensiuni foarte mari, constituind un adevarat pericol pentru cei care aveau de gand sa se aventureze pe aici. Alaiul se intindea astfel incat un capat era in portul Tomis, iar celalalt la Catedrala si avea in componenta muzica marinei militare si un detasament de parada, care au adus onorurile cuvenite raclelor cu moastele martirilor Epictet si Astion de la Halmyris, dand in felul acesta si mai multa solemnitate evenimentului. Patru care trase de boi si patru trase de magari, in fiecare aflandu-se cate doua putini pline cu apa sfintita, care au parcurs acelasi traseu ca si al credinciosilor au reinviat traditia procesiunilor dobrogene cu profunde traditii folclorice. Pentru ca in judetul Constanta nu mai exista boi de tractiune, boii si carele au fost aduse de la Nifon, judetul Tulcea, iar magarii din Cumpana si din zona localitatii Negru Voda. Animalele erau impodobite cu ciucuri mari de culoare rosie, banderole tricolore, ramuri de brad, colaci si covrigi, iar stapanii imbracati in costume populare. Cele opt care erau insotite de calugari si de tineri studenti ai Facultatii de Teologie, imbracati in costume populare, fiecare reprezentand zona geografica din care provine viitorul preot. Slujba de sfintire a apelor s-a desfasurat de pe o estrada in fata careia se afla amplasata o cruce din gheata, conceputa si realizata de sculptorul Grigore Avram si protopopul Constantei, Grigore Prodan.

Trei cruci recuperate de patru inotatori

Pentru enoriasii care au participat la slujba din port Arhiepiscopia a pregatit peste 55.000 de sticle cu aghiazma mare, pe care le-a daruit acestora. Ca in fiecare an, si de data aceasta, in finalul slujbei, in apele sfintite ale marii au fost aruncate trei cruci de lemn, pentru care s-au intrecut aproape 40 de persoane. Dintre acestia, o parte sunt scafandri profesionisti militari si civili, dar si multi, pur si simplu, temerari, care, numai in slip, au indurat frigul de afara si s-au aruncat cu mult curaj in apa, spre marea admiratie a asistentei. Ca o curiozitate, cele trei cruci au fost recuperate din apa de patru persoane, pentru ca unul dintre insemnele crestinatatii a fost prins simultan de doi inotatori. Dintre cei care s-au intrecut inot sa puna mana pe cruce, primul care a recuperat-o a fost Vasile Petre, scafandru de profesie, din Constanta, in varsta de numai 24 de ani. Acesta a mai participat la o competitie asemanatoare in anul 1995, atunci aducand la mal singura cruce care se arunca in apa. Cea de-a doua cruce a fost prinsa simultan de Adrian Munteanu, de 25 de ani, din Medgidia, si Silviu Dobrica, din Constanta, in varsta de 24 de ani, ambii tot scafandri de profesie. Ultimul care a recuperat una din cele trei cruci a fost Marius Ganescu, in varsta de 26 de ani, scafandru la Centrul Militar de Scafandri din Constanta. Cei care au pus mana pe cruce in apa au fost premiati cu suma de un milion de lei, inmanandu-li-se, totodata, si obiecte de cult, cum de altfel li s-au dat si celorlalti participanti la intrecere. Odata cu scoaterea crucilor din apa, s-au incheiat si sarbatorile de iarna incepute la Sfantul Nicolae. Imediat dupa finalizarea procesiunii de sfintire a apei, carele cu cele 16 budane, fiecare cu o capacitate de peste 600 de litri, au pornit in procesiune pe cele cinci artere importante ale municipiului Constanta, astfel incat cei care nu au putut sa participe la slujba din port sa ia aghiazma de la preotii care insotesc cortegiul.

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Centrul „Teodor T. Burada” Constanța și-a asigurat serviciile lui Fuego pentru Festivalul Tradițiilor și Gastronomiei Pescărești (DOCUMENT)

02 Apr 2024 738

Catolicii din România sărbătoresc azi Floriile. Tradiții și obiceiuri

24 Mar 2024 683

Postul Paştelui 2024 începe astăzi, 18 martie. Tradiții și obiceiuri românești

18 Mar 2024 1656

Superstiții legate de ziua Sfinților Mucenici. Ce spun tradițiile populare despre vreme

09 Mar 2024 747

„Tradiții de primăvară la români”, expoziție temporară la Muzeul de Artă Populară Constanța. Prima sărbătoare, Dragobetele

22 Feb 2024 697

Valentine’s Day 2024. Tradiții de Ziua Îndrăgostiților și legenda Sfântului Valentin

14 Feb 2024 829

Tradiţii pentru sănătate şi spor la Întâmpinarea Domnului, cumpăna dintre anotimpul rece şi cel cald

02 Feb 2024 744

Tradiții pentru spor și sănătate de Sfântul Ioan Botezătorul! Cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului

06 Jan 2024 1094

Boboteaza. Tradiții, obiceiuri, superstiții. Ce nu ai voie să faci în această zi

06 Jan 2024 2883

Tradiții pentru spor și sănătate în Ajunul Bobotezei! De ce își pun fetele busuioc sub pernă

05 Jan 2024 896

Tradiții pentru ultima zi din an. Alimente specifice în noaptea de Revelion pentru a atrage norocul

31 Dec 2023 923

Tradiții și superstiții de Revelion. De ce se luminează cerul de artificii

29 Dec 2023 1218

De ce este bine să mâncăm struguri în noaptea de Revelion

29 Dec 2023 3604

Tradiţii și superstiții de Sfântul Ștefan. Ce trebuie să faci ca să-ți meargă bine

27 Dec 2023 917

Altfel de amenzi în județul Gorj. Colindători îmbrăcați în polițiști opresc șoferii pe dreapta (VIDEO)

26 Dec 2023 910