„Neconstituţionalitate“ cu repetiţieFormulele magice ale echipei Mazăre-Constantinescu

exceptii_-_nicusor_constantinescu_radu_mazare_02.jpg Două câte două, procesele în care capii administraţiei locale sunt judecaţi pentru corupţie au fost suspendate, în urma invocării unor excepţii identice

Inculpată de-a lungul timpului în diferite procese penale, echipa Mazăre-Constantinescu şi diferiţi apropiaţi ai acesteia par să fi descoperit soluţia de succes pentru tărăgănarea dosarelor. Mai exact, este vorba despre ridicarea excepţiilor de neconstituţionalitate şi solicitarea de a fi sesizată Curtea Constituţională, cu consecinţa suspendării procesului penal. Foarte interesant este faptul că, probabil din cauza avocaţilor comuni împărţiţi de membrii echipei în diferitele procese, sau din pură coincidenţă ori lipsă de imaginaţie, aceleaşi excepţii de neconstituţionalitate par să fie invocate în mod obsesiv în cauzele în care inculpaţi sunt angajaţi ai administraţiei locale sau apropiaţi ai acestora.

Pe principiul ulciorului care merge de mai multe ori la apă, OUG 134/2005 privind transformarea Parchetului Naţional Anticorupţie în Direcţia Naţională Anticorupţie, dar şi OUG 43/2002 privind înfiinţarea Parchetului Naţional Anticorupţie s-au transformat în „formule magice“ de suspendare a proceselor în care sunt inculpaţi capii administraţiei locale. Concret, excepţii legate de eventuala neconstituţionalitate a OUG 43/2002 şi OUG 143/2005 au fost invocate atât în dosarul în care Petrică Munteanu şi alţi opt angajaţi ai Primăriei Constanţa sunt judecaţi pentru fapte de corupţie, dar şi în procesul în care directorii din Primăria Constanţa Constantin Babuş, Ionel Pilat şi Marius Tărcatu - cel din urmă angajat al CJC - sunt acuzaţi de luare de mită şi şantaj. Mai exact, excepţia care a suspendat cele două procese, la un interval de şase luni, se referă la „neconstituţionalitatea articolului 1 punctul 2 din oUG 134/2005, respectiv art. 1 din OUG 43/2002 în forma dată prin OUG 134/2005, astfel cum a fost modificată prin Legea 54/2006 faţă de dispoziţiile articolului 61, alineatul 1, art. 115, alineat 1, 3, 4 şi 6, art. 147 al. 4 din Constituţia României“. Invocată în mod identic în 2007 în ambele dosare, la un interval de şase luni, excepţia a fost admisă în principiu de instanţa Tribunalului Constanţa, care nu a avut de ales şi a fost nevoită să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la aspectele de neconstituţionalitate ridicate de apărare. exceptii.jpg

Constantinescu, „pereche“ cu Rachieru

Un an mai târziu, noua excepţie „la modă“ în procesele echipei Mazăre-Constantinescu sau ale apropiaţilor acestora a fost cea de neconstituţionalitate „a prevederilor articolului 11, alineatele 1, 2, 3 din OUG 43/2002, în raport de prevederile art. 21 alineat 3, art. 24 alineat 1 şi art. 124 alineat 2 din Constituţia României“. Excepţia cu pricina a suspendat în iunie 2009 procesul în care Nicuşor Constantinescu este judecat pentru fapte de corupţie privind „Contractul de Implementare a Măsurii ISPA pentru reabilitarea reţelei de canalizare şi a facilităţilor de epurare a apelor uzate în Constanţa“. Totodată, eventuala neconstituţionalitate a articolelor 2 şi 3 din OUG 43/2002 a fost ridicată ca excepţie şi în procesul în care Ilie Rachieru, directorul RADET Constanţa, a fost deferit instanţei pentru luare de mită. În martie 2009, excepţia fusese admisă în principiu de Tribunalul Bucureşti, care-l judecă pe Rachieru, iar procesul a fost suspendat vreme îndelungată.

Moda CEDO, în 2010

În 2010 însă, în procesele echipei Mazăre-Constantinescu se poartă excepţiile de neconstituţionalitate multiple, privind Legea 78/2000 care incriminează faptele de corupţie, în referire la prevederile CEDO. Concret, cel mai nou proces al echipei suspendat din motive de presupusă neconstituţionalitate este cel în care primarul Radu Mazăre şi preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, alături de alte peste 30 de persoane, sunt judecaţi pentru presupuse fapte de corupţie în legătură cu terenurile retrocedate ale Constanţei. Judecarea dosarului a fost suspendată în cursul săptămânii trecute, după ce instanţa Curţii de Apel Bucureşti a admis cererile formulate de suspecţi prin avocaţii lor şi a dispus sesizarea Curţii Constituţionale în vederea soluţionării excepţiilor de neconstituţionalitate a articolelor 147 Cod penal, 258 alineat 1 Cod penal, art. 1 al. 1 litera a din Legea 78/2000, în raport de prevederile articolului 2 alineat 1, art. 8 al. 2, art. 36, art. 37, art. 40 al. 3, art. 120, 121 şi 123 din Constituţia României, cu referire la articolele 10 şi 11 din CEDO. Pentru a fi siguri de reuşită, avocaţii apărării au invocat neconstituţionalităţi cu toptanul, o parte dintre acestea fiindu-le, totuşi, respinse. Excepţiile care au „picat“ testul instanţei au fost cele cu privire la art. 44 al. 1 şi 2 Cod procedură penală, art. 313 Cod procedură penală, art. 323 Cod procedură penală şi art. 317 litera c din Legea 78/2000. În acest context, nu este greşit să se afirme că prevederea legislativă potrivit căreia procesele în care s-au ridicat excepţii de neconstituţionalitate nu se vor mai suspenda până la pronunţarea Curţii Constituţionale pare o lovitură grea pentru echipa Mazăre-Constantinescu, dar şi pentru apropiaţii acestei, judecaţi, la rândul lor, pentru fapte de corupţie.


Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Curtea Constituțională, sesizată la cererea a cinci judecători din Constanța! Ce au cerut magistrații

25 Oct 2022 1682

Livia Stanciu „În procese similare cu cel al lui Klaus Iohannis, judecata a fost suspendată până la pronunțarea CCR ”

24 Oct 2014 1652