Eveniment
ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul dosarului Colectiv, cauză în care 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, în urma unui incendiu. Cauza a fost instrumentată de doi procurori, unul dintre ei fiind Mihai Eduard Ilie, din Parchetul General al României, cel care a condus cercetările şi în dosarul restaurantului Beirut, din Constanţa, distrus de un incendiu în data de 5 aprilie 2014. Atunci şi-au pierdut viaţa Ioana Nicoleta Cengher, Mihaela Tucă şi Nicoleta Vasiliţeanu.
Revenind la dosarul Colectiv, în faţa judecătorilor au fost trimişi, printre alţii, patronii clubului: George-Alin Anastasescu, Paul-Cătălin Gancea şi Costin Mincu. Cel din urmă are afaceri şi la Constanţa, în acelaşi domeniu.
Cei trei sunt acuzaţi că, în calitate de administratori ai clubului SC Colectiv Club SRL, ar fi încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii), în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi.
Tragedia a avut loc în seara zilei de 30 octombrie 2015, când autorităţile au fost sesizate prin SNUAU 112 cu privire la declanşarea unui incendiu la clubul Colectiv, având ca urmare imediată decesul a 26 de victime şi vătămarea corporală a multor alte persoane.
Conform adresei Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealu Spirii”, rezultă că nu au fost efectuate controale privind verificarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor întrucât „acest obiectiv nu figurează în baza noastră de date, nu am fost informaţi de nicio altă autoritate de existenţa acestuia şi nu au existat solicitări de emitere a avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu sau sesizări cu privire la activitatea desfăşurată în respectiva incintă”.
Patronii clubului, George-Alin Anastasescu, Paul-Cătălin Gancea şi Costin Mincu, sunt acuzaţi că: „La organizarea spectacolelor, prin clauze contractuale, inculpaţii au impus repetat condiţii de atragere a unui public cât mai numeros în beneficiul propriei societăţi, deşi erau conştienţi de riscurile datorate spaţiului impropriu şi măsurilor neluate privind situaţiile de urgenţă“, potrivit rechizitoriului.
„Relativ la conştientizarea pericolului producerii unui sinistru, arătăm că inculpaţii, sub semnătura lui Mincu Costin, au emis decizia, nedatată, prin care, conform art. 7 şi art. 8, se interzic strict folosirea şi lucrul cu focul în cadrul societăţii, inclusiv «spectacole cu foc deschis şi jocuri de artificii». În implementarea măsurilor luate privind riscul de incendiu, prin planul de prevenire şi evacuare, asumat prin semnătura inculpatului Gancea Paul Cătălin şi afişat în sas la loc uşor vizibil, pe peretele din dreapta deschiderii de acces în spaţiul de divertisment şi alimentaţie publică, s-a interzis strict folosirea focului deschis. Surprinzător este că, în acelaşi plan, la rubrica «Măsuri de siguranţă luate la evacuarea persoanelor», s-a menţionat «nu este cazul» - fapt care dovedeşte încă o dată că întreprinderea inculpaţilor nu era pregătită pentru a face faţă unor situaţii de urgenţă“, se mai arată în cercetarea procurorilor.
„Deşi formal s-a interzis folosirea focului deschis, în realitate, inculpaţii au permis utilizarea pe scară largă a acestuia în incinta Clubului Colectiv. Astfel, pentru a asigura consumul de tutun, au prevăzut spaţiul de divertisment, alimentaţie publică şi cel administrativ cu numeroase scrumiere, regăsite la cercetarea la faţa locului inclusiv pe poliţele ataşate stâlpilor de beton armat tapetaţi cu spumă poliuretanică, precum şi pe tot mobilierul clubului din spaţiul public şi administrativ. Mai mult, inculpaţii au fost cei care în regie proprie şi nemijlocit au fost cei care au tapetat cu spumă poliuretanică cofrată piramidal (şi nu cu faţă lisă, care nu permitea retenţia de materiale străine) stâlpii de rezistenţă din apropierea scenei şi au menţinut această soluţie tehnică, poziţionând materialul sintetic la o înălţime mult mai apropiată de pardoseala clubului, fapt care a sporit considerabil, dacă nu hotărâtor, producerea unui sinistru“, potrivit rechizitoriului.
Conform procesului-verbal de cercetare la faţa locului, în incinta precizată au fost găsite o multitudine de bunuri personale - poşete, genţi, telefoane mobile, camere foto şi video, accesorii de toaletă, chei, acte de identitate şi alte înscrisuri, articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de diferite dimensiuni, diverse materiale textile şi multe alte obiecte - unele dintre ele carbonizate sau afectate de căldură şi fum -, precum şi numeroase urme biologice pe pereţi şi pe pardoseală.
Incendiul generalizat a determinat ca întreaga incintă a clubului să fie cuprinsă de fum negru (reprezentând produşi de reacţie sub formă solidă, datorită arderii în deficit de oxigen, incompletă, cu generare de monoxid de carbon) şi flăcări (care apar pe imaginile stocate de sistemul de supraveghere video la cota de circa 3,5 m înălţime de pardoseală) generate la descompunerea termică a materialului combustibil - spumă poliuretanică.
Din cauza producerii aglomerării mulţimii s-a întrerupt total fluxul greoi al evacuării prin ieşirea principală. Mulţi oameni au fost blocaţi la pământ între uşile duble şi în primele rânduri de persoane; alte persoane aflate mai în spate au evacuat prin escaladarea celor căzuţi.
Ulterior, unele dintre persoanele care au reuşit să iasă, indiferent de starea lor de sănătate, au procedat la extragerea oamenilor blocaţi la pământ.
Din cauza deficitului de oxigen, incendiul a intrat în regresie la 113 secunde de la iniţierea artificiilor, dar procesul de ardere a continuat în deficit de oxigen cu degajare mare de fum negru, evacuând gaze şi flăcări prin holul de acces supraaglomerat şi unde se crease o busculadă.
La aproximativ 153 de secunde de la aprinderea elementelor pirotehnice şi la circa 139 de secunde de la momentul estimat al iniţierii incendiului, acesta a intrat în auto-extincţie, datorită atât consumării materialului combustibil suport, cât şi reducerii concentraţiei de oxigen la valori specifice întreruperii reacţiei de oxidare.
Rechizitoriul poate fi citit integral accesând secţiunea „Documente”.
Rechizitoriu pentru cei 64 de morţi din Colectiv! Detalii ştiute doar de magistraţi. Până acum (document)
14 May, 2016 00:00
3878
ZIUA de Constanţa prezintă rechizitoriul dosarului Colectiv, cauză în care 64 de tineri şi-au pierdut viaţa, în urma unui incendiu. Cauza a fost instrumentată de doi procurori, unul dintre ei fiind Mihai Eduard Ilie, din Parchetul General al României, cel care a condus cercetările şi în dosarul restaurantului Beirut, din Constanţa, distrus de un incendiu în data de 5 aprilie 2014. Atunci şi-au pierdut viaţa Ioana Nicoleta Cengher, Mihaela Tucă şi Nicoleta Vasiliţeanu.Revenind la dosarul Colectiv, în faţa judecătorilor au fost trimişi, printre alţii, patronii clubului: George-Alin Anastasescu, Paul-Cătălin Gancea şi Costin Mincu. Cel din urmă are afaceri şi la Constanţa, în acelaşi domeniu.
Cei trei sunt acuzaţi că, în calitate de administratori ai clubului SC Colectiv Club SRL, ar fi încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii), în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi.
Tragedia a avut loc în seara zilei de 30 octombrie 2015, când autorităţile au fost sesizate prin SNUAU 112 cu privire la declanşarea unui incendiu la clubul Colectiv, având ca urmare imediată decesul a 26 de victime şi vătămarea corporală a multor alte persoane.
Conform adresei Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealu Spirii”, rezultă că nu au fost efectuate controale privind verificarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor întrucât „acest obiectiv nu figurează în baza noastră de date, nu am fost informaţi de nicio altă autoritate de existenţa acestuia şi nu au existat solicitări de emitere a avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu sau sesizări cu privire la activitatea desfăşurată în respectiva incintă”.Patronii clubului, George-Alin Anastasescu, Paul-Cătălin Gancea şi Costin Mincu, sunt acuzaţi că: „La organizarea spectacolelor, prin clauze contractuale, inculpaţii au impus repetat condiţii de atragere a unui public cât mai numeros în beneficiul propriei societăţi, deşi erau conştienţi de riscurile datorate spaţiului impropriu şi măsurilor neluate privind situaţiile de urgenţă“, potrivit rechizitoriului.
„Relativ la conştientizarea pericolului producerii unui sinistru, arătăm că inculpaţii, sub semnătura lui Mincu Costin, au emis decizia, nedatată, prin care, conform art. 7 şi art. 8, se interzic strict folosirea şi lucrul cu focul în cadrul societăţii, inclusiv «spectacole cu foc deschis şi jocuri de artificii». În implementarea măsurilor luate privind riscul de incendiu, prin planul de prevenire şi evacuare, asumat prin semnătura inculpatului Gancea Paul Cătălin şi afişat în sas la loc uşor vizibil, pe peretele din dreapta deschiderii de acces în spaţiul de divertisment şi alimentaţie publică, s-a interzis strict folosirea focului deschis. Surprinzător este că, în acelaşi plan, la rubrica «Măsuri de siguranţă luate la evacuarea persoanelor», s-a menţionat «nu este cazul» - fapt care dovedeşte încă o dată că întreprinderea inculpaţilor nu era pregătită pentru a face faţă unor situaţii de urgenţă“, se mai arată în cercetarea procurorilor.
„Deşi formal s-a interzis folosirea focului deschis, în realitate, inculpaţii au permis utilizarea pe scară largă a acestuia în incinta Clubului Colectiv. Astfel, pentru a asigura consumul de tutun, au prevăzut spaţiul de divertisment, alimentaţie publică şi cel administrativ cu numeroase scrumiere, regăsite la cercetarea la faţa locului inclusiv pe poliţele ataşate stâlpilor de beton armat tapetaţi cu spumă poliuretanică, precum şi pe tot mobilierul clubului din spaţiul public şi administrativ. Mai mult, inculpaţii au fost cei care în regie proprie şi nemijlocit au fost cei care au tapetat cu spumă poliuretanică cofrată piramidal (şi nu cu faţă lisă, care nu permitea retenţia de materiale străine) stâlpii de rezistenţă din apropierea scenei şi au menţinut această soluţie tehnică, poziţionând materialul sintetic la o înălţime mult mai apropiată de pardoseala clubului, fapt care a sporit considerabil, dacă nu hotărâtor, producerea unui sinistru“, potrivit rechizitoriului.Conform procesului-verbal de cercetare la faţa locului, în incinta precizată au fost găsite o multitudine de bunuri personale - poşete, genţi, telefoane mobile, camere foto şi video, accesorii de toaletă, chei, acte de identitate şi alte înscrisuri, articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte de diferite dimensiuni, diverse materiale textile şi multe alte obiecte - unele dintre ele carbonizate sau afectate de căldură şi fum -, precum şi numeroase urme biologice pe pereţi şi pe pardoseală.Incendiul generalizat a determinat ca întreaga incintă a clubului să fie cuprinsă de fum negru (reprezentând produşi de reacţie sub formă solidă, datorită arderii în deficit de oxigen, incompletă, cu generare de monoxid de carbon) şi flăcări (care apar pe imaginile stocate de sistemul de supraveghere video la cota de circa 3,5 m înălţime de pardoseală) generate la descompunerea termică a materialului combustibil - spumă poliuretanică.
Din cauza producerii aglomerării mulţimii s-a întrerupt total fluxul greoi al evacuării prin ieşirea principală. Mulţi oameni au fost blocaţi la pământ între uşile duble şi în primele rânduri de persoane; alte persoane aflate mai în spate au evacuat prin escaladarea celor căzuţi.
Ulterior, unele dintre persoanele care au reuşit să iasă, indiferent de starea lor de sănătate, au procedat la extragerea oamenilor blocaţi la pământ.
Din cauza deficitului de oxigen, incendiul a intrat în regresie la 113 secunde de la iniţierea artificiilor, dar procesul de ardere a continuat în deficit de oxigen cu degajare mare de fum negru, evacuând gaze şi flăcări prin holul de acces supraaglomerat şi unde se crease o busculadă.
La aproximativ 153 de secunde de la aprinderea elementelor pirotehnice şi la circa 139 de secunde de la momentul estimat al iniţierii incendiului, acesta a intrat în auto-extincţie, datorită atât consumării materialului combustibil suport, cât şi reducerii concentraţiei de oxigen la valori specifice întreruperii reacţiei de oxidare.
Rechizitoriul poate fi citit integral accesând secţiunea „Documente”.
Ti-a placut articolul?
Articole asemanatoare
Editorial Beirut-Colectiv-Bamboo. Lacrimi, durere, vorbe goale. Vinovaţii? Fără vină
23 Jan 2017 4285
UPDATE Un rănit în incendiul din Colectiv a pierdut lupta cu moartea! Bilanțul a crescut la 63 de morți
21 Dec 2015 2207
Nava „Borcea“ a primit din nou viaţă la Cernavodă, cu ajutorul unui arhitect care şi-a pierdut fiul la Colectiv
05 Dec 2015 4422
Bilanțul victimelor din Colectiv a ajuns la 58 de morți Andreea Ştefan a decedat în Germania
20 Nov 2015 2538
UPDATE 2- Bilanțul a ajuns la 51 de morți Încă o victimă a incendiului din Colectiv a murit într-un spital din străinătate
11 Nov 2015 1784
UPDATE 1. A murit de ziua lui Bilanţul tragediei din Colectiv a ajuns la 50 de morţi
11 Nov 2015 2314
Editorial România, spaţiul de distracţie al stilului „merge şi aşa“ şi al sfârşitului vieţii
11 Nov 2015 2110
Bilanţul a ajuns la 49 de morţi O tânără a murit la un spital din Liverpool, după incendiul din Colectiv
10 Nov 2015 1639
UPDATE 1. 48 de morţi, bilanţul tragediei Încă un tânăr, rănit în Colectiv, a decedat
10 Nov 2015 1653
Adauga un comentariu
Nume:
Email:
Comentariu*: