Strada cu coriandru

Recolta de plante aromatice imprastiata de ploaie

Pe strada Celulozei din Constanta, se afla imprastiate sute de kilograme de coriandru * O mare parte din semintele respective au incoltit deja * In comert un plic de numai 20 de grame de coriandru costa 20.000 de lei * La un calcul sumar, pe domeniul public din zona strazii Celulozei se afla aruncati peste un miliard de lei * Marfa se pare ca provine din silozurile societatii SEM AGRO GRUP * Directorul societatii, Lanca Antoaneta a declarat ca semintele de coriandru imprastiate pe domeniul public nu provin din silozul firmei sale * Martorii intervievati de noi afirma contrariulIn zona industriala a Constantei, exista strada care poarta denumirea "Celulozei" de-a lungul careia se afla numeroase firme si societati cu profil industrial, incepand de la panificatie, silozuri de cereale, fabrici de hartie, tipografii etc. Aflandu-se intr-o peregrinare de documentare in zona mentionata, reporterii ZIUA de Constanta au intalnit, la un moment dat, pe una din laturile strazii Celulozei, o cantitate impresionanta de graunte de dimensiuni relativ mici, cu forma sferica si care emanau un miros placut. O suprafata de teren viran de aproximativ cateva sute de metri patrati, aflata chiar in curba dubla a strazii Celulozei, era acoperita cu un covor gros de cinci centimetri de graunte, o mare parte din acestea fiind deja incoltite. Crezand ca era vorba doar de o simpla intamplare, punand totul in seama traficului intens cu masini incarcate cu tot felul de seminte si graunte si din care intamplator putea sa se fi scurs, efectiv accidental, o cantitate insemnata de marfa, reporterii nu au luat in seama initial acest aspect. Dar, uimitor, din ce se departau de zona terenului viran parcurgand ruta strazii Celulozei spre zona fostei fabrici de hartie, pe partea dreapta a drumului, cantitatile de graunte imprastiate pe trotuar cresteau aproape exponential. La cateva sute de metri de prima locatie mentionata, portiune de drum plina efectiv de graunte semiincoltite, a fost identificat gardul unei societati comerciale. De-a lungul acestui gard se aflau, la fel, sute de kilograme de graunte, un "covor" gros in anumite portiuni de 20 de centimetri. Luand o proba din aceasta "marfa", reporterii nostri au identificat specia de graunte, aceasta fiind nimic altceva decat Coriandru. Mergand mai departe, s-a constatat ca, dincolo de gardurile de-a lungul carora era imprastiat coriandrul, se afla un depozit de seminte ce apartine societatii comerciale SEM AGRO GRUP Alexandria. Dincolo de acest gard a fost identificata o cantitate mare de seminte identice cu cele imprastiate pe strada. Totul era depozitat in aer liber fara nici un fel de protectie impotriva ploii, vantului, a vitregiilor vremii. Un cetatean care lucra la o societate din zona, a declarat reporterilor nostri ca imensa cantitate de boabe de coriandru imprastiata pe domeniul public, apartinea societati SEM AGRO GRUP, iar ca motivul pentru care acum strada este plina de coriandru este acela ca, la ultima ploaie abundenta de acum circa o luna de zile, viiturile au luat pe sus cantitati considerabile de coriandru din curtea societatii mentionate si duse pe strazi sau in locurile virane aflate la vale fata de silozurile improvizate ale acesteia. Intrebata fiind de reporterii nostri de starea de fapt observata in teren, directoarea societatii SEM AGRO, Lanca Antoaneta, a declarat ca imensa cantitate de coriandru raspandita pe domeniul public nu apartine societatii SEM AGRO, ca ea are grija ca pe langa gardurile sale sa se mature zilnic, si ca nu stie cui apartine marfa. Probabil ca dansa nu prea stie ce se afla, de fapt, dincolo de gardurile SEM AGRO, situatia reala fiind insa alta.Miliarde aruncate pe domeniul publicCuriosi fiind de valoarea pe piata a acestui condiment natural cum este coriandrul, reporterii nostri au aflat ca pentru 20 de grame de boabe, in aproximativ orice alimentara, trebuie sa scoti din buzunar nici mai mult si nici mai putin de 20.000 de lei. Cum pe strada Celulozei, la prima vedere par a fi imprastiate peste o tona de produs agricol, un calcul sumar ar indica o paguba de cel putin 1 miliard de lei. Poate ca de aceasta paguba nu-i prea pasa nimanui, probabil ca marfa ar fi fost asigurata si probabil ca polita de asigurare ar fi fost deja incasata. Specia de samanta identificata de reporterii nostri este cunoscuta in dictionarul de specialitate sub denumirea stiintifica de "Coriandrum sativum L". Face parte din familia Umbelliferae. Fructul este glabru, globulos sau sferic cu diametrul de 4-5 mm, cu carpofor intreg si doua mericarpe (achene) concave la partea comisurala si convexe la partea exterioara, de cele mai multe ori unite. Fiecare mericarp este prevazut cu 5 coaste primare longitudinale, flexuos ondulate si 4 coaste intercalate pronuntate si crenelate. In partea superioara a fructului se observa stilopodul. Fructele au culoare galbena sau galbena-maronie-deschis. Mirosul si gustul fructelelor uscate este aromat, caracteristic, placut. Compozitia chimica: 0,20-1% ulei volatil format din 60-70% d-linalol sau coriandrol, geraniol, cimol, pinen, terpinen, felandren, dipentene, acid petroselinic etc.; 15-20% lipide, 10% amidon, 4-5% substante minerale, pectine etc. Coriandrul este cunoscut ca o planta cu o insemnata actiune farmacodinamica, avand multiple utilizari terapeutice. Este cunoscut ca avand o puternica actiune carminativa si stomahica, fiind utilizat si corectiv pentru unele medicamente (uleiul volatil). Are proprietati bactericide si fungicide. Este utilizat in industria alimentara ca aromatizant si condiment. Indicat in anorexii si dispepsii. Intra in compozitia ceaiului contra colicilor pentru copii, in ceaiul gastric nr. 2 si in ceaiul tonic aperitiv. Intra si in compozitia apei aromatice cu care se prepara apoi tinctura de malat de fier.La nivel national culturile de plante aromatice au scazut de cinci oriRomania, importa produse alimentare, iar potentialul de export este mult redus, din lipsa tehnologiei necesare, fara de care producatorii autohtoni nu pot deveni competitivi pe piata externa, nici produsele autohtone care au cautare in afara granitelor nu se mai produc la acelasi nivel ca in trecut. Potrivit reprezentantilor patronatului din industria de plante medicinale si aromatice, suprafetele cultivate cu plante medicinale s-au diminuat in ultimii 10 ani de aproximativ cinci ori. Daca pana in 1989 suprafata pe care se cultivau plante medicinale se ridica la aproximativ 45.000 de hectare, in prezent se cultiva doar in jur de 9.000 de hectare, 80% fiind cultivate cu coriandru. Aceasta in conditiile in care, potrivit datelor Centrului Roman de Comert Exterior, Romania a exportat, anul trecut, 2490 tone de coriandru, in valoare de cateva milioane de dolari. Principala tara de destinatie pentru coriandrul din Romania este Africa de Sud, unde s-au comercializat anul trecut 1018,5 tone, in valoare totala de aproximativ 440.000 de dolari. Romania exporta coriandru in Sri Lanka, valoarea coriandrului vandut in aceasta tara ridicandu-se, in 2003, la aproximativ 170.000 de dolari. Desi tara noastra are potential de productie mare, prea putine firme romanesti din domeniu au reusit sa intre pe piata externa. Poate ca pentru unii se pare ca mai rentabil este ca marfa respectiva sa fie aruncata pe strazi, si asta din motive inca necunoscute, atat pentru noi, cat si pentru multi altii.