Subsolurile fantoma

Cifre umflate pentru linistea oamenilor

Potrivit bazei de date intocmite de Inspectoratul Municipal de Protectie Civila, cu privire la starea adaposturilor de protejare a cetatenilor, subsolul blocului 1X, din strada Capitan Dobrila Eugeniu numarul 5, ar putea proteja 8.000 de oameni, in cel de la blocul V3, din strada Cismelei numarul 4, doua mii, iar in cele de la blocurile O2 si R2, cate o mie de oameni * Lista in cauza constituie o diversiune pentru linistirea populatiei * Marea majoritate a subsolurilor inventariate contine cifre umflate, mai mult pentru a demonstra preocuparea autoritatilor locale cu privire la protectia cetatenilor in cazul unui atac terorist * De fapt, la fiecare dintre blocurile respective abia daca incap, printre muraturi, boxe, cocosi si alte pasari, cel mult o suta de oameni, si asta in conditii total improprii

In urma cu doua zile, cotidianul nostru, bine intentionat de altfel, publica, in cadrul articolului "Adaposturile groazei", o lista cu absolut toate adaposturile si subsolurile identificate de Inspectoratul Municipal de Protectie Civila, in care oamenii s-ar putea refugia in cazul unui atac aerian nuclear sau bacteriologic. In urma discutiei cu comandorul Laurentiu Stefan Taran, inspectorul sef al institutiei, a reiesit ca fondul de adapostire a populatiei si salariatilor din judetul Constanta, raportat la un numar de aproximativ 660.000 de persoane, din care peste 170.000 de salariati, este urmatorul: 67 de adaposturi de protectie civila special amenajate, care asigura protectia a ceva mai mult de zece mii de locuitori, reprezentand 2,7%, cateva zeci de adaposturi in subsoluri ce se amenajeaza in caz de necesitate si care pot adaposti peste 160.000 de persoane, deci ceva peste 32,5%, iar in caz de mobilizare se mai pot executa 350 de adaposturi din beton armat si aproape sapte sute de adaposturi din material lemnos, cu o capacitate de 119.000 de persoane. La nivelul judetului, procentul de adapostire a populatiei este 25,2%, asigurand protectia a 165.000 de persoane, iar pe localitati, fondul de adapostire variaza intre 18,5% la Constanta si 135% in orasul Eforie si numai 2,7% in mediul rural. Potrivit declaratiei lui Taran, multe dintre acestea sunt inutilizabile, iar reabilitarea, desi este foarte necesara, ar costa o groaza de bani, insa nimeni nu-i are in momentul de fata. Multe dintre adaposturi sunt folosite drept magazii de catre locatarii blocurilor unde sunt amplasate acestea, iar altele sunt, pur si simplu, inundate de apa din instalatiile sanitare ale subsolurilor, vechi de ani de zile. Situatia adaposturilor din municipiul Constanta intocmita de Protectia Civila a Municipiului Constanta arata ca, din 50 de adaposturi amplasate la subsolul blocurilor, doar 16 sunt bune de folosit. La cele mai multe dintre acestea nu functioneaza filtroventilatia, canalizarea, instalatiile electrice si de apa. Tot potrivit aceluiasi raport, singurele adaposturi care functioneaza sunt cele de la societatile comerciale, in special la cele mari, indiferent de forma lor de proprietate. Taran ne-a mai spus ca, in afara de noile locuinte care au fost construite in ultimii ani si unde proprietarii au fost obligati prin lege sa construiasca adaposturi, de la Revolutie incoace, Inspectoratul Municipal de Protectie Civila nu a receptionat decat un singur adapost de acest gen. Oricum, nici unul nu indeplineste conditiile standard de utilizare, exceptie facand punctele de comanda ale prefectului si ale primarului.

"Gogosi" pentru adapostirea incompetentei

Spuneam in articolul trecut ca, pe langa faptul ca adaposturile sunt in starea jalnica in care sunt, lumea nici nu stie de existenta lor, mai ales ca foarte putine au indicatoare. In afara de asta, institutiile abilitate ale statului, desi programeaza tot felul de exercitii tactice, nu fac astfel de aplicatii cu locuitorii, care ar trebui sa stie unde sa se refugieze in cazul unui accident. De fapt, la cele mai multe dintre adaposturi nici macar indicatoarele nu se mai cunosc de ani intregi, de cand nu au mai fost rescrise. Numai ca, pe langa toate acestea, reporterii nostri au mai aflat cu uimire o chestiune: autoritatile locale mint, umfland cifrele pentru linistea locuitorilor. Si, in acest sens, trebuie sa spunem ca, ieri, reporterii cotidianului nostru au verificat veridicitatea cifrelor inscrise in baza de date a Inspectoratului de Protectie Civila, baza de date facuta efectiv din birou, pentru ca altfel nu ne putem explica cum este posibil ca unele subsoluri ale unor blocuri sa poata deveni atat de incapatoare incat sa intre in ele mii de oameni. Si pentru a demonstra ca avem dreptate, exemplificam ca in subsolul blocului 1X din strada Capitan Dobrila Eugeniu numarul 5, se afla un subsol recenzat de IPC in care, in caz de nevoie, ar incapea 8.000 de persoane. La numai cativa pasi, la blocul V3, din strada Cismelei numarul 4, in opinia celor de la Protectia Civila incap 2.000 de oameni. Subsoluri in care, in caz de necesitate, incap o mie de oameni se gasesc in Constanta cu duiumul. Si, pentru a vedea cam cum se prezinta subsolurile gigant, ne-am prezentat sa vedem si noi aceste imensitati, le-am inspectat noi, in lipsa unei actiuni a celor care sunt platiti de stat sa faca acest lucru. La fel ca si in celelalte, care sunt denumite somptuos adaposturi, subsolurile sunt pur si simplu niste beciuri amplasate sub blocuri, compartimentate si transformate in boxe in care erau puse tot felul de acareturi, boarfe de care nu mai era nevoie prin apartamente, unele transformate chiar in crescatorii de gaini. Si toate aveau cam acelasi dimensiuni, respectiv 20 de metri lungime si patru latime, deci cu ingaduinta 80 de metri patrati. La fiecare din aceste blocuri sunt cate patru-cinci scari, adica circa patru sute de metri patrati, suprafata care se reduce considerabil din cauza zidurilor care compartimenteaza tot felul de boxe si camarute. De unde o fi scos IPC ca in aceste adaposturi ar incapea cate opt mii de oameni sau chiar o mie sau doua, chiar nu pricepem. Dar poate ne vor lamuri expertii de la Inspectoratul de specialitate, care desigur sunt mult mai priceputi decat noi. Si nu putem sa incheiem fara a aminti ca mai sunt si alte dubii cu privire la seriozitatea celor inscrise in baza de date a IPC, amintind aici mai ales ca inca mai gasim strazile Lenin, Karl Marx, Friedrich Engels, Filimon Sarbu, Dr. Petru Groza si altele.