Eveniment

Sună la 544 şi află dacă ai telefonul ascultat Ofiţerii de la Informaţii pot fi surprinşi în „flagrant”? Cine le autorizează interceptările

A trăi în ţara celor şapte servicii secrete poate fi o adevărată provocare când vine vorba despre securitatea convorbirilor telefonice. Iar asta nu neapărat din cauza aşa-zişilor „băieţi cu ochii albaştri“ - cum sunt supranumiţi agenţii serviciilor secrete -, care ar sta cu urechile-n patru (vorba vine) pe orice apel telefonic, ci mai ales ca urmare a convingerii oamenilor că telefoanele le sunt ascultate. Poate cel mai recent exemplu al isteriei provocate de acest subiect a făcut, ieri, înconjurul ţării. Invitat într-o emisiune de televiziune, Dan Diaconescu, şeful PP-DD şi al OTV, a precizat că posesorii telefoanelor pot afla dacă organele de anchetă le ascultă convorbirile prin simpla accesare a unui cod: 544. Potrivit lui Diaconescu, telefonul interceptat redă un sunet ciudat, după apelarea celor trei cifre mai sus precizate. Nu de aceeaşi părere sunt şi oamenii legii din Constanţa, conform cărora utilizatorul unui terminal interceptat nu are de unde să ştie atunci când îi sunt înregistrate şi ascultate discuţiile.

Aşa se face că, în ultimii ani, românii, indiferent de vârstă, poziţie socială, statut, preocupări, istoric şi aşa mai departe, sunt încredinţaţi că, în orice moment, conversaţiile lor de zi cu zi fac obiectul ascultării intense practicate de către agenţii secreţi. Conform acestei credinţe înrădăcinate între cetăţeni, orice discuţie, oricât ar fi de banală, despre castraveţi de pildă, ar putea fi transcrisă şi adăugată într-un volum separat intitulat „Convorbiri telefonice“, parte integrantă a unui şi mai complex dosar de urmărire penală. Iar pentru că imaginaţia oamenilor nu se opreşte aici, în ultima vreme ne lovim tot mai des de aşa-numitele metode de depistare, sau chiar de „prindere în flagrant“ a băieţilor cu ochi albaştri, în timp ce trag cu urechea. Cel puţin la Constanţa, „isteria” telefoanelor ascultate poate fi alimentată şi de faptul că judeţul nostru ocupă, de departe, primul loc în Regiunea de Sud Est a României referitor la cererile de desecretizare a convorbirilor telefonice, a SMS-urilor, precum şi a mailurilor. După cum arătam şi în ediţiile trecute, conform datelor oficiale, pe rolul instanţelor din Constanţa au fost depuse, în ultimele luni, de circa 28 de ori mai multe solicitări pe Legea 82/2012 (destinată reţinerii datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice), decât în Brăila şi de aproape 60 de ori mai multe decât în Buzău şi Galaţi.

Ce spune legea

Prevederile legale în materie arată clar că ascultarea convorbirilor telefonice se poate face numai în situaţiile în care există clar indiciile comiterii unor infracţiuni. Iar pentru a spulbera miturile legate de ascultarea telefoanelor, trebuie spus că, procedural vorbind, interceptările pot fi solicitate doar de către procuror direct judecătorilor. Codul de procedură penală prevede că nimeni altcineva nu poate adresa instanţei o astfel de cerere. De-a lungul timpului, autorităţile judiciare au precizat că aspectele legate de modalitatea în care se autorizează interceptarea convorbirilor sunt reglementate în articolele 911 - 916 din Codul de procedură penală. Astfel, conform prevederilor legale, autorizaţiile privind interceptările sunt date de preşedintele instanţei căreia îi revine competenţa să judece dosarul în primă instanţă, ca regulă, sau instanţei corespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripţie se află sediul Parchetului care efectuează urmărirea penală.

Infracţiunile... 

Cei care pot da autorizaţia sunt fie preşedintele instanţei, fie, în lipsa lui, judecătorul desemnat de preşedinte. Solicitarea privind autorizarea interceptărilor se dă în şedinţă secretă, adică în camera de consiliu. „Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare pot fi autorizate în cazul infracţiunilor contra siguranţei naţionale prevăzute de Codul penal şi de alte legi speciale, precum şi în cazul infracţiunilor de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede sau alte valori, în cazul infracţiunilor prevăzute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul unor alte infracţiuni grave ori al infracţiunilor care se săvârşesc prin mijloace de comunicare electronică“, se arată în lege. În plus, legiuitorul a stabilit că autorizaţia pentru interceptare se dă pentru durata necesară interceptării şi înregistrării, dar nu pentru mai mult de 30 de zile. Totuşi, autorizaţia poate fi reînnoită, înainte sau după expirarea celei anterioare, în aceleaşi condiţii, pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăşi 30 de zile. „Durata totală a interceptărilor şi înregistrărilor autorizate, cu privire la aceeaşi persoană şi aceeaşi faptă, nu poate depăşi 120 de zile“, potrivit Codului de procedură penală.

Fără valoare dacă nu există probe

Tot în lege se mai arată că „procurorul dispune încetarea imediată a interceptărilor şi înregistrărilor înainte de expirarea duratei autorizaţiei dacă nu mai există motivele care le-au justificat, informând despre aceasta instanţa care a emis autorizaţia“. Nu este de trecut cu vederea faptul că, potrivit Codului de procedură penală, „convorbirile sau comunicările interceptate şi înregistrate care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării sau nu contribuie la identificarea ori localizarea participanţilor se arhivează la sediul parchetului, în locuri speciale, în plic sigilat, cu asigurarea confidenţialităţii, şi pot fi transmise judecătorului sau completului învestit cu soluţionarea cauzei, la solicitarea acestuia“. Totuşi, „la soluţionarea definitivă a cauzei, acestea vor fi şterse sau, după caz, distruse de către procuror, încheindu-se în acest sens un proces-verbal“. Totodată, este de spus că interceptările se folosesc pentru stabilirea situaţiei de fapt, a unei eventuale activităţi infracţionale cu care organul de urmărire penală a fost sesizat sau s-a autosesizat, ori pentru identificarea sau localizarea participanţilor la respectiva activitate infracţională. Totodată, sursele judiciare au explicat de-a lungul timpului că informaţiile obţinute în urma interceptărilor sunt privite ca orice alt mijloc de probă, în coroborare cu celelalte dovezi strânse pe parcursul anchetei. Cu alte cuvinte, o simplă discuţie ce ar putea fi mai mult sau mai puţin incriminatorie nu are o valoare foarte mare dacă nu este susţinută şi de alte probe, fapte concrete sau alte dovezi.

Ti-a placut articolul?


Nume:

Email:

Comentariu*:

Renault Fuego

05 Jan, 2015 20:41

Eu cand formez acel numar, o aud pe Irina Loghin !

Telefon Anti Interceptare

11 Oct, 2013 01:09

Acum oricine poate afla daca si cand anume ii sunt ascultate convorbirile telefonice. Telefonul anti interceptare cu IMEI variabil te anunta de fiecare data cand apelul este interceptat, sau cand telefonul este localizat.

Telefon Anti Interceptare

11 Oct, 2013 00:51

Acum oricine poate afla daca si cand anume ii sunt ascultate convorbirile telefonice. Telefonul anti interceptare cu IMEI variabil te anunta de fiecare data cand apelul este interceptat, sau cand telefonul este localizat. Mai mult aici: http://anti-interceptare.weebly.com

cititor

24 Mar, 2013 11:18

de ce credeti ca totul este perfect, orice lucru facut de om nu poate fi perfect. Orice soft nu este infailibil la nesfarsit. Militienii, normal ce sa spuna!!!!!

Mircea

22 Mar, 2013 21:55

Chiar credeti ca institutiile care fac interceptarile sunt atat de cretine incat sa lase o astfel de portita de detectare?

xxx

21 Mar, 2013 23:38

Mare e gradina Domnului...!

Articole asemanatoare

Interviu cu dr. Mihnea Hagiu, vicepreşedintele Comunităţii Elene „Elpis“ Constanţa „Dobrogea a fost pentru greci un tărâm al refugiului şi al bunăstării“

16 Feb 2019 1049

Platformele civice „Verde Urban“ şi „Constantiana“ lansează o dezbatere în mediul online pe problema patrimoniului municipiului Constanţa

15 Feb 2019 220

Zeci de agenţi ai poliţiei paramilitare au fost ucişi într-un atentat sinucigaş. Unde a fost detonată bomba

14 Feb 2019 316

POLARIS M HOLDING lansează serviciul online de plată a facturii

14 Feb 2019 480

Grupul de Iniţiativă Civică „Peninsula“ propune un chestionar, în contextul dezbaterii publice a PUZ-ului preliminar al zonei

11 Feb 2019 872

Interviu online cu Liviu Cristescu, avocat în Baroul Constanţa „Calitatea de soţ/soţie nu conferă automat şi dreptul de acces la corespondenţa partenerului“

09 Feb 2019 1286

Incredibil unde a putut un şofer să-şi parcheze maşina

04 Feb 2019 2890

Interviu online cu Orhan Marcu, boxer campion la CS Farul Constanţa „Visul meu cel mai mare este medalia olimpică“

02 Feb 2019 1924

O tânără a comandat un telefon mobil de ultimă generație. Incredibil ce a găsit în cutia aparatului

01 Feb 2019 543

Sondaj de opinie Credeţi în utilitatea grupurilor de pe Facebook de tip „Parchez ca un bou“?

28 Jan 2019 1378

MAI doreşte blocarea site-urilor cu conţinut legat de terorism. Definirea terorismului, modificată în lege (document)

25 Jan 2019 487

Interviu online cu directorul Direcţiei de Sănătate Publică Constanţa, Cristina Schipor „Vaccinarea este încă eficientă“

24 Jan 2019 1243

Românii au făcut cumpărături online în valoare de peste 3,5 miliarde de euro în 2018, cu 30% mai mult decât în 2017 | Raportul Pieței de E-Commerce GPeC 2018

21 Jan 2019 346

Interviu online cu dr. Costin Scurtu, directorul Muzeului Naţional Militar „Regele Ferdinand I“ Filiala Constanţa „Istoria noastră se scrie în fiecare zi şi avem datoria să o ducem mai departe pentru generaţiile care vor veni“

19 Jan 2019 1315

Accident rutier în Eforie Sud. Două autoturisme, implicate

15 Jan 2019 987