Un fost procuror din Constanţa, Avocat al Poporului. Cine a condus instituţia de la înfiinţare până în prezent (galerie foto)

Instituţia Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă şi independentă faţă de orice altă autoritate publică şi are drept scop apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în raporturile acestora cu autorităţile publice.
 
Instituţia Avocatul Poporului este organizată şi funcţionează în baza Legii 35/1997, formă consolidată realizată de Regia Autonomă Monitorul Oficial
 
Paul Mitroi
 
Primul lider al instituţiei a fost Paul Mitroi, acesta fiind Avocatul Poporului în perioada mai 1997- octombrie 2001.
 
Studii: Facultatea de Drept din Bucureşti (promoţia 1968). Stagii de pregătire postuniversitare: 1978 - stagiu de pregătire în Dreptul Comerţului Internaţional la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Februarie 1993 - stagiu de pregătire în Protecţia Internaţională a Drepturilor Omului şi Sistemelor Judiciare, organizat la Haga de Comitetul Helsinki din Olanda.
 
Funcţii, demnităţi şi activităţi: Avocat în Baroul Dolj şi apoi avocat în Baroul Bucureşti, din septembrie 1968 până în iulie 1990. Judecător la Curtea Supremă, din iulie 1990 până în mai 1997. Avocatul Poporului, din 20 mai 1997 până în 3 octombrie 2001.

Ioan Muraru
 
Cel de al doilea şef al instituţiei a fost prof. univ. dr. Ioan Muraru, în perioada octombrie 2001- septembrie 2011. Prof. univ. dr. Ioan Muraru, profesor de Drept constituţional şi instituţii politice la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, a fost judecător al Curţii Constituţionale a României (1992 - 2001) şi preşedinte al Curţii Constituţionale (1995 - 1998).
 

Studii: Facultatea de Drept din Bucureşti (promoţia 1959), cursuri postuniversitare de limbi străine, Universitatea din Bucureşti (1975). Funcţii, demnităţi şi activităţi: profesor universitar Universitatea Nicolae Titulescu (1995 - prezent), profesor universitar Universitatea Bucureşti (1991 - 2008), Avocatul Poporului, ales de către Senatul României apoi reales de către Parlamentul României (2001 - 2011), membru al Senatului Universităţii Bucureşti până în anul 2008, şeful Catedrei de Drept public, Facultatea de Drept Universitatea Bucureşti (1992-1996; 2004 - 2008), conducător ştiinţific la doctorat, disciplina Drept constituţional, Facultatea de Drept (1990 - prezent), conducerea ştiinţifică a Centrului de Drept constituţional şi Instituţii Politice, Facultatea de Drept (1991 - prezent), membru în Comisia parlamentară pentru revizuirea Constituţiei României (2002-2003), avocat pledant (1991-1992; 2001), judecător la Curtea Constituţională (1992-1998), preşedinte al Curţii Constituţionale (1995-1998), profesor invitat, Universitatea din Paris, luna mai 1993, membru (expert) în Comisia parlamentară pentru redactarea proiectului de Constituţie a României (1990-1991), membru permanent în Comisia constituţională, juridică şi pentru drepturile omului a Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (1990), membru în Comisia constituţională, juridică şi pentru drepturile omului a Consiliului Frontului Salvării Naţionale (1989-1990), participând la elaborarea unor acte normative precum Legea electorală din anul 1990, secretar ştiinţific al Senatului Universităţii din Bucureşti (1984-1989; 1989-1990), secretar ştiinţific la Ministerul Învăţământului (1972-1973; 1980-1981), conferenţiar universitar (1981-1991) Universitatea Bucureşti, lector universitar (1972-1981) Universitatea Bucureşti, redactor responsabil de carte (1964-1967) Editura Didactică şi Pedagogică,  asistent universitar (1962-1972) Universitatea Bucureşti, preparator universitar (1960-1962) Universitatea Bucureşti, procuror stagiar (1959-1960) Procuratura oraşului Constanţa.
 
Prof. univ. dr. Ioan Muraru a publicat manuale, cursuri, monografii şi studii de Drept constituţional. A organizat un Centru de Drept Constituţional şi Instituţii Politice, pe lângă Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, care colaborează pe linie ştiinţifică cu centrul similar de la Universitatea Paris I- Sorbona.

 
Titluri ştiinţifice şi profesionale, medalii: profesor universitar emerit, Universitatea Bucureşti, 2011, profesor universitar emerit, Universitatea Nicolae Titulescu, 2012, doctor Honoris Causa, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, 2005, doctor în drept din anul 1972 al Universităţii „Babeş – Bolyai“, Cluj-Napoca, cu teza „Libertăţile social-politice si personale ale cetăţenilor“, titlul de conferenţiar universitar evidenţiat, conferit prin ordinul Ministerului Educaţiei şi Învăţământului nr.5703 din 19 iunie 1984, diploma de merit pentru importanta contribuţie la edificarea statului de drept din România, conferită de Uniunea juriştilor democraţi din România şi revista "Palatul de Justiţie" (1992), premiul "Mircea Manolescu" pe anul 1994 pentru activitate ştiinţifică deosebită în cercetarea interdisciplinară, acordat de Societatea Academică "Titu Maiorescu", Diploma de onoare şi medalia Justiţiei Române, conferite de Ministerul Justiţiei (1995), Medalla del Tribunal Constitucional Madrid, 15 martie 1996, Orden al merito en la funcion judicial Republica Venezuela, Consejo de la judicatura, Caracas, 26 de Marzo de 1996, Ordinul naţional "Pentru merit în grad de Mare Cruce", acordat prin Decretul nr.529/2000 al Preşedintelui României (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.668/2000), Premiul "Istrate Micescu", pentru lucrarea "Ordonanţa guvernamentală", acordat de Uniunea Juriştilor din România (anul 2000), premiul “Andrei Rădulescu” al Uniunii Juriştilor din România pentru contribuţia la lucrarea “Interpretarea Constituţiei” (anul 2000).
 
Gheorghe Iancu
 
Prof. univ. dr. Gheorghe Iancu, profesor de Drept constituţional şi instituţii politice la Facultatea de Drept, Universitatea „Titu Maiorescu“ şi la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, a fost Avocatul Poporului în perioada septembrie 2011- iulie 2012.
Studii: Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti (promoţia 1978). 3 specializări postuniversitare de tip master’s la universităţi din: Canada (1991), Elveţia (1992) şi Italia (1994).
Funcţii, demnităţi şi activităţi: jurisconsult (1978-1982), consilier juridic şef la Ministerul Silviculturii (1982-1989), procuror pentru Tribunalul Suprem (procuror TS) la Procuratura Generală (1989-1990), expert parlamentar şi apoi, consilier parlamentar, în Parlamentul României - Camera Deputaţilor (1990-1996), secretar general la Curtea Constituţională (1996-2000); membru al Curţii de Conturi (magistrat la Secţia jurisdicţională) (2000-2001);
adjunct al Avocatului Poporului (2001-2004), secretar general şi apoi director general la Autoritatea Electorală Permanentă (2004-2005), preşedintele Comisiei pentru evaluarea performanţelor profesionale ale înalţilor funcţionari publici (2005-2007), consilier la un grup parlamentar la Camera Deputaţilor (2007-2009); şeful Departamentului legislativ al Camerei Deputaţilor (martie 2009-iulie 2009);
consilier al Secretarului general al Camerei Deputaţilor şi şef al Oficiului juridic al Camerei Deputaţilor (iulie 2009-septembrie 2011), membru fondator al Centrului de Drept Constituţional şi Instituţii Politice al Facultăţii de drept a Universităţii Bucureşti.
 
De-a lungul anilor, atât în România, cât şi în străinătate, a publicat un număr mare de articole şi lucrări şi a participat la numeroase colocvii ştiinţifice unde a prezentat comunicări, pe diferite teme de drept constituţional şi drept al mediului înconjurător.
 
Titluri ştiinţifice şi profesionale, medalii: Doctor în drept, din anul 1998, la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, Premiul „Andrei Rădulescu” al Uniunii Juriştilor din România, pentru contribuţia la lucrarea “Interpretarea Constituţiei” (2002), Diploma de onoare a Universităţii Titu Maiorescu pentru contribuţia adusă la creşterea calităţii procesului de învăţământ şi la afirmarea acestei Universităţi în sistemul naţional de învăţământ (2008), Manager pentru alegeri, titlu obţinut la Universitatea Sorbonne Panthéon - Asass Paris II (2006).
 
Anastasiu Crişu
 
Prof. univ. dr. Anastasiu Crişu, profesor de drept procesual penal şi conducător de doctorat la Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti, a fost avocatul Poporului în anul 2013.
Studii: Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti (promoţia 1981).
 
Funcţii, demnităţi şi activităţi: judecător - Judecătoria Călăraşi (1981-1982), procuror - Procuratura locală Bolintin Vale, judeţul Giurgiu (1982-1985), procuror - Procuratura Municipiului Bucureşti (1985-1990), inspector guvernamental (jurist) - Secretariatul General al Guvernului (1990-1991), asistent suplinitor (1991-1997), lector universitar (1998-2001), conferenţiar universitar (2001-2005), profesor universitar şi conducător de doctorat (2005-prezent) în cadrul Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti, catedra de drept penal, disciplina drept procesual penal, şef compartiment, Compartimentul Juridic din cadrul Departamentului de Control al Guvernului României (1991-1993), secretar general al Curţii de Conturi a României (1993-1994), consilier de conturi, la Curtea de Conturi a României, secţia jurisdicţională (1995-2002);
procuror general financiar pe lângă Curtea de Conturi a României (2002-2005);
procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii (2005-2009), avocat în Baroul Bucureşti (2009-prezent), membru în Comisia de specialitate „Ştiinţe juridice” din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) (2010-2012), membru în Consiliul profesoral al Facultăţii de Drept, Universitatea Bucureşti (2011-prezent). A scris numeroase cărţi de specialitate, articole, studii, şi comentarii, în publicaţii de profil.
 
Titluri ştiinţifice şi profesionale, medalii: Doctor în drept procesual penal al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1998). Ordinul naţional «Serviciul Credincios» în gradul de Cavaler (2002). Diploma de onoare pentru contribuţia adusă la realizarea volumului «Constituţia, comentarii pe articole» acordată de Uniunea Juriştilor din Romania (2008).
 
Victor Ciorbea
 
Victor Ciorbea a fost Avocatul Poporului în perioada 2015- 2019. 1979-1992: Absolvent, cu Summa Cum Laude, şef de promoţie pe ţară, al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj Napoca; cursuri postuniversitare (masterat), cu Summa Cum Laudae, în Drept Civil, Dreptul Muncii, Legislaţie Economică şi Drept Procesual Civil - Facultatea de Drept - Universitatea Bucureşti; examenele şi lucrările de doctorat, cu Summa Cum Laudae, la Facultatea de Drept - Universitatea Bucureşti; studii de management la Case Western Reserve University, Cleveland, Ohio, SUA.
 
1979 - 1984: Judecător la Judecătoria sectorului 5, Bucureşti, specializat în cauze civile. 1984 - 1988: Procuror la Direcţia judiciară pentru cauze civile din Procuratura Generală (Parchetul General). 1984 - 1992: Cadru didactic la Facultatea de Drept - Universitatea Bucureşti, specializat în Drept Civil şi Drept Economic.
 
1990 - 1996: Preşedinte şi Fondator al Federaţiei Sindicatelor Libere din învăţământ (FSLI); Preşedinte şi Fondator al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România (CNSLR), şi apoi, după fuziunea cu Confederaţia "Frăţia", preşedinte al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor Libere din România "Frăţia" (CNSLR-"FRĂŢIA"); Preşedinte şi Fondator al Confederaţiei Sindicatelor Democrate din România (CSDR); Membru al Comitetului Executiv al Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor Libere (ICFTU) şi al Comitetului Executiv al Confederaţiei Europene a Sindicatelor (ETUC) şi Negociator pentru FSLI, CNSLR/ FRĂŢIA şi CSDR pe plan naţional şi internaţional.
 
În aceste funcţii sindicale, între altele, a avut o contribuţie esenţială la punerea bazelor mişcării sindicale democratice din România, la elaborarea proiectului primului act normativ prin care a fost realizată reforma în educaţie prin reducerea normei didactice, a numărului de elevi şi studenţi la clasă etc., a celei dintâi legislaţii sindicale din România, precum şi a noii legislaţii a muncii. De asemenea, a negociat cu organizaţiile patronale şi Guvernul primul contract colectiv de muncă la nivel naţional, precum şi unele din primele contracte colective de muncă la nivel de ramură.
 
1994 - 1996: Membru al Comitetului Executiv al Convenţiei Democratice din România (CDR), respectiv Membru al forurilor de conducere ale Alianţei Civice.
 
1996 -1998: Primar general al municipiului Bucureşti.
 
A avut realizări deosebite în combaterea corupţiei, realizarea de investiţii şi demararea procedurilor de privatizare a unora dintre regiile din subordinea C.G.M.B. De asemenea, a pus bazele a numeroase proiecte pentru Bucureşti, care sunt şi astăzi valabile, precum: "Bucureşti 2000" (construcţia noului centru al municipiului), "Refacerea Centrului Istoric al Capitalei" proiecte japoneze de creare de structuri inelare de circulaţie în Bucureşti etc.
 
1996 -1998: prim-ministru al României.
 
În această funcţie, împreună cu membrii Guvernului şi cu majoritatea parlamentară, a elaborat şi adoptat o multitudine de acte normative, în aproape toate domeniile, dintre care numeroase, cu mici modificări, sunt şi astăzi în vigoare şi a înfăptuit reforme fundamentale în toate domeniile vieţii economice, politice, sociale, culturale etc.
 
Astfel, în plan economic, pentru a evita colapsul economic la nivel naţional şi a asigura tranziţia la economia de piaţă, a luat o multitudine de măsuri, dintre care menţionăm: liberalizarea totală a preţurilor, concomitent cu liberalizarea ratei de schimb valutar şi a unor schimburi comerciale; modificarea şi implementarea legislaţiei privind o reală şi accelerată privatizare a societăţilor comerciale, precum şi reglementari şi modificări foarte importante în diverse domenii ale legislaţiei comerciale; transformarea regiilor autonome în societăţi comerciale, restructurarea economiei: numai în sectorul minier au părăsit acest domeniu de activitate peste 100.000 de angajaţi, la cererea lor, în schimbul unor plăţi compensatorii consistente şi a faptului că negociase cu organismele financiare internaţionale sume importante pentru angajarea celor disponibilizaţi la executarea unor lucrări de închidere ecologică a minelor, pregătirea construcţiei de autostrăzi etc.
 
Împreună cu B.N.R., a injectat în sistemul bancar 1 miliard USD, a refăcut, temporar, rezerva valutară a ţării, a redeschis colaborarea României cu F.M.I şi B.M., a îmbunătăţit reglementările privind activitatea B.N.R. şi altele.
 
În acelaşi timp, a realizat reforme importante în cele mai diverse domenii, dintre care menţionăm: în plan politic a condus primul Guvern democratic al Românei din care au făcut parte pentru întâia dată şi reprezentanţi ai minorităţii maghiare; în domeniul administrativ a adoptat primul act normativ care a descentralizat numeroase atribuţii către organele locale ale administraţiei publice şi care, cu foarte mici modificări, este şi în prezent în vigoare, precum şi proiectul Legii Finanţelor Publice Locale; în sectorul educaţiei, a adoptat Statutul Cadrelor Didactice, asigurându-le şi o salarizare mai adecvată; a reformat sistemul sanitar, introducând asigurările de sănătate după "modelul Bismarck", precum şi sistemul de protecţie socială: astfel, pe lângă plăţile compensatorii pentru cei concediaţi, a introdus măsuri pro active de combatere a şomajului, a acordat pentru prima oară concediul de doi ani pentru creşterea şi îngrijirea copilului etc.; a reformat întreaga legislaţie privind adopţiile, precum şi sistemul de îngrijire a copiilor aflaţi în dificultate; a luat măsuri pentru continuarea reformei justiţiei şi salarizarea corespunzătoare a magistraţilor; a constituit un sistem de dialog social la toate nivelurile şi un Departament pentru relaţiile cu societatea civilă (ONG-uri etc.); a creat, împreună cu patronatele şi sindicatele, un adevărat parteneriat social şi a pus bazele tripartitismului în România, prin înfiinţarea Consiliului Economic şi Social şi punerea bazelor celorlalte structuri tripartite şi altele. Totodată, a fost adoptată Legea privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului în România.
 
În domeniul politicii externe a contribuit la orientarea prooccidentală decisivă a României, pro NATO şi pro UE. 1999 - 2004: Preşedinte al unei formaţiuni politice creştin-democrate. 2004 - 22 Aprilie 2014: Preşedinte şi Avocat al SCPA „Ciorbea Victor & Ciorbea Lacrima” din cadrul Baroului Bucureşti. 2012 - Aprilie 2014: Senator PNL în Colegiul nr.7 - Bucureşti şi vicepreşedinte ANRM - Alianţa Naţională pentru Restaurarea Monarhiei.
 
Distincţii internaţionale: 1990 - în prezent: Premiat şi decorat de diverse state, organizaţii naţionale şi internaţionale, fundaţii, ONG-uri, mass-media etc. 1990 - în prezent: cooperare cu diverse organizaţii şi instituţii naţionale şi internaţionale.
 
În prezent, Avocatul Poporului este Renate Weber.  
 
Surse foto: avp.ro; ZIUA de Constanța
 

Ti-a placut articolul?




Nume:

Email:

Comentariu*:

Articole asemanatoare

Avocatul Poporului a dispus realizarea a două anchete la Penitenciarul Poarta Albă

26 Jul 2014 2294